Arafat: O populaţie nepregătită pentru cutremur este vulnerabilă. Spitalele trebuie să fie pregătite

„O populaţie care nu este pregatită este o populaţie vulnerabilă. Primul pas ar fi informarea populaţiei pentru a se comporta în timpul unui dezastru. (…) Copiii ar trebui să înveţe la şcoală cum să se comporte în timpul unui unui cutremurul sau orice alt dezastru„, a declarat, luni, secretarul de stat din Ministerul Afacerilor Interne Raed Arafat, la un seminar pe tema utilizării tehnologiei anticutremur, la care participă experţi din Japonia.

Raed Arafat a mai spus că prevenţia este cel mai eficient mod de acţiune, iar pentru asta, populaţia trebuie să fie pregătită şi fiecare instituţie să aibă roluri clar stabilite.

„Japonezii au învăţat cum să trăiască cu aceste dezastre. Cel mai important lucru este prevenirea. Costisitor şi greu de făcut„, a adăugat Arafat.

Secretarul de stat a precizat că instituţiile trebuie să fie foarte bine pregătite, iar spitalele să facă faţă, „să nu le cadă aparatele, să fie fixate bine pe pereţi”.

Alte articole

Întreruperi de curent în București și alte nouă județe. Românii vor rămâne fără electricitate până pe 9 mai

CUTREMUR puternic în Taiwan. Seismul a fost resimțit inclusiv în capitală. Alte seisme mari în Mexic şi Indonezia

„Populaţia trebuie să aibă absolut tot ce-i trebuie din punct de vedere al izolării lor în caz de cutremur, de anumite utilităţi de care ar avea nevoie. Apă, mâncare, medicamente, un radio pe baterii, pe care să poţi să auzi mesajele pe care le transmit autorităţile statului către populaţie, o pătură. Toate acestea trebuie să le ai în casă pregătite, să fie accesibile şi să fie foarte aproape de tine în caz că se întâmplă un cutremur„, a explicat Raed Arafat.

Secretarul de stat a adăugat că în România se merge pe un mod de acţiune potrivit căruia nu se spune nimic pentru a nu induce panică în populaţie, însă o populaţie neinformată şi nepregătită este vulnerabilă, intră în panică şi nu ştie cum să se comporte.

„Japonezii au riscuri mult mai multe decât noi. Populaţia a învăţat cum să trăiască cu aceste riscuri în jurul ei, pentru că zeci de ani au învăţat populaţia şi au indus în conştientul public conştiinta publică. Am dori să ajungem şi cu populaţia noastră acolo în următorii ani, pentru că nu este un lucru care se întâmplă peste noapte„, a spus Arafat.

Citeşte şi Firea: Bucureştiul, un oraş vulnerabil la cutremur. Avem 183 de clădiri cu risc seismic care prezintă pericol public

Şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă a precizat că prevenţie înseamnă şi să ne asigurăm că după un eventual cutremur rămân funcţionale clădirile publice.

„Riscul la clădirile publice, dacă se întâmplă ceva cu ele, este ca noi să nu ne putem îndeplini misiunea faţă de populaţie. Colegii din Japonia explicau că instituţiile publice, clădirile acestora trebuie să ne asigurăm că ele rămân funcţionale după un cutremur„, a adăugat Arafat.

La seminarul cu tema „Izolarea Seismică”, la care sunt prezentate tehnologii anticutremur, participă specialişti ai ministerelor Transporturilor şi Dezvoltării din Japonia, experţi ai organizaţiilor japoneze specializate în măsuri antiseismice, precum şi profesori universitari.

Potrivit ultimelor date privind imobilele expertizate tehnic din punct de vedere seismic, actualizate de Primăria Capitalei în 9 septembrie, în Bucureşti sunt foarte multe imobile care necesită lucrări ample de consolidare, 173 fiind cu risc seismic extrem de ridicat, încadrate în clasa I, alte 183 fiind catalogate drept „pericol public”.

Situaţii prezentate recent de Ministerul Dezvoltării indică faptul că în Bucureşti, un eventual cutremur ar avea efect foarte puternic în zonele Otopeni, Băneasa, Casa Presei şi Pantelimon, puternic în zonele Panduri, Militari, Dumul Sării, mediu în zonele Titulescu, Bălcescu, Balta Albă şi Gemeni, iar un efect scăzut s-ar înregistra în zonele Dâmboviţa, Metalurgiei şi IMGB.

Vulnerabilitatea Bucureştiului în cazul unui sesim este dată de „fondul construit vechi, din zona centrală”, dar şi de „condiţiile locale de teren, caracterizate prin prezenţa unor straturi argiloase groase, care favorizează perioade predominante lungi ale mişcării terenului, la magnitudini mari şi medii”. Un alt motiv este acela că „perioada proprie de vibraţie, de 1,4 – 1,7 secunde, caracteristică clădirilor înalte, construite cu precădere în perioada interbelică corespunde de regulă perioadei de vibraţie indusă de cutremurele puternice din sursa Vrancea, moment în care se produce fenomenul de rezonanţă, cu efect distrugător, de prăbuşire, a clădirilor care fac parte din fondul construit vechi”.

Şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă spunea, în august, că în caz de cutremur, există riscuri inclusiv pentru clădirile serviciilor de ambulanţă şi ale inspectoratelor pentru situaţii de urgenţă şi a dat exemplul hangarelor pentru misiunile aeromedicale care, dacă s-ar prăbuşi, ar scoate resurse importante de pe lista de intervenţie.

Raed Arafat preciza că există un centru de coordonare pentru situaţii de urgenţă, care rezistă la un seism de peste 8 pe scara Richter şi care ar fi un punct de comandă inclusiv pentru alte misiuni guvernamentale.

Ministrul Sănătăţii, Vlad Voiculescu, declara, într-un interviu pentru News.ro, că un eventual dezastru produs după un cutremur ar fi o provocare majoră pentru sistemul sanitar din România, pentru că multe unităţi medicale funcţionează în clădiri foarte vechi. Voiculescu preciza atunci că, în luna august, a fost începută o evaluare a infrastructurii spitalelor, pentru a se stabili care este situaţia din punct de vedere al riscului sismic.

Citeşte şi Gabriela Firea: Experţii japonezi vor oferi consiliere pentru luarea unor măsuri antiseism la vechiul sediu al PMB