SFÂNTA PARASCHEVA 2016. Cine este Sfânta Parascheva. Tradiţii şi superstiţii

Sfanta Parascheva s-a nascut in secolul al XI-lea, in satul Epivat din Tracia, in apropierea Constantinopolului si provenea dintr-o familie bogata si de neam.

Copila fiind si extrem de miloasa, Parascheva obisnuia sa-si schimbe hainele bune, de valoare, cu cele ponosite si rupte ale copiilor: „Spune, Parascheva, cui ai dat hainele tale cele scumpe si frumoase cu care te-am imbracat?” o intreba mama ei suparata. „Le-am daruit lui Hristos prin mainile copiilor saraci !raspundea fericita, cu chip luminat”.

La varsta de 10 ani aude intr-o biserica rostite urmatoarele cuvinte: „Oricine voieste sa vina dupa Mine sa se lepede de sine, sa-si ia crucea si sa-mi urmeze Mie” (Marcu 8, 34). Atunci Parascheva simte chemarea Domnului.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Se spune ca domnitorul Vasile Lupu si mitropolitul Varlaam au sigilat moastele pentru le proteja, acoperindu-le cu un blestem prin care sunt afurisiti cei care indraznesc sa instraineze parti din sfintele moaste. Ele sunt invelite in giulgiul initial pe care este inscris de acum sute de ani, ca un sigiliu: „Blestemat sa fie cel care va imprastia vreodata Moastele Sfintei Cuvioase Parascheva”. Desi vestmintele care acopera trupul Sfintei Parascheva sunt schimbate de mai multe ori in timpul anului, nimeni nu a indraznit vreodata sa schimbe panza de in originala si sa rupa sigiliul.

Alte articole

Cine este cerșetorul care a strâns aproape 10.000 de lei de la pelerinii aflați la coadă la moaștele Sfintei Parascheva. Bărbatul are o casă și trei mașini la poartă

Cui îi spui „La mulți ani” de Sfânta Parascheva 2026. Care este semnificația numelui „Parascheva”

Cel care a adus moastele Sfintei Parascheva in 1641 pe meleagurile romanesti a fost domnitorul Vasile Lupu. Domnitorului i s-a permis aducerea moastelor la Iasi drept recunostinta din partea patriarhului Partenie I si a membrilor Sinodului Patriarhiei Ecumenice de la Constantinopol pentru plata tuturor datoriilor Patriarhiei Ecumenice.

Initial, Sfintele sale Moaste se gaseau la biserica Sfintii Trei Ierarhi din Iasi, insa ulterior, in 1889, au fost mutate in Catedrala Mitropolitana din acelasi oras.

Prima racla in care au fost asezate moastele Sfintei Paraschev a ars intr-un incendiu in 1888, insa in mod miraculos, mostele au ramas intacte, neatinse de foc.

Tradiţii, obiceiuri şi superstiţii

Hainele Sfintei Cuvioase Parascheva se fac după un ritual special, în atelierele Arhiepiscopiei. Croitorii ţin post şi fac rugăciune înainte de a începe să le lucreze, spun preoţii de la Mitropolia Moldovei şi Bucovinei.

Veşmintele ocrotitoarei Moldovei sunt schimbate de cinci ori pe an şi sunt dăruite de Înalt Prea Sfinţia Sa Mitropolitul Moldovei Teofan unor biserici care au hramul Sfintei Parascheva. Ritualul după care sunt schimbate veşmintele este unul sacru, la care participă doar câţiva preoţi ai Mitropoliei.

Preoţii spun că Sfânta Parascheva mai poartă nişte veşminte care nu se dau jos niciodată. Acestea au un sigiliu ce are înscris pe el blestemul domnitorului Vasile Lupu şi al Mitropolitului Varlaam, care sună astfel: „blestemat să fie cel care va împrăştia vreodată Moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva”.

În tradiţia populară Sfânta Parascheva este asociată Sfintei Vineri (numele Sfintei în greacă înseamnă vineri). Aceasta este o asociere mai recentă, deoarece din cele mai vechi timpuri Sfânta Vineri are o reprezentare duală: malefică şi benefică, provenind din cultul zeiţei romane Venus. Cultul a fost preluat prin superstiţii populare, atribuindu-i Sfintei Vineri un chip dual: văduva bătrână, rea, un fel de Joimăriţa, aducătoare de năpastă, care pedepseşte femeile care lucrează vinerea. Pedepsele sunt de la fierberea de vii în cazane până la transformarea în nevăstuica. Cultul zilei de vineri provine de la ţinerea zilei în care a fost răstignit Iisus. Sfânta Parascheva este cunoscută în popor ca Sfânta Vineri, dar se crede că este sfânta care vine întotdeauna în ajutor dacă este rugată cu credinţă şi inima curată.

Potrivit Bisericii Ortodoxe Române, cuvioasa Parascheva a săvârşit numeroase vindecări miraculoase şi alte minuni. Şi tot în popor se spune că cel care nu poate să ajungă la Iaşi pentru a se închina sfintelor moaşte, să meargă de ziua praznicului la orice biserică şi să se roage cu credinţă, pentru că Sfânta Cuvioasă Parascheva îl vede şi îl aude şi tot ea îl va ajuta să îşi îndeplinească cererile pe care le are. Apoi, dacă se roagă, e bine să şi postească, pentru că rugăciunea şi postul ajută mai repede sufletul şi trupul.

În această zi, se fac pomeni pentru morţii care nu şi-au găsit liniştea, au murit fără lumânare sau au fost îngropaţi fără preot. Se împart lipii, vin şi must.

De Sfânta Parascheva nu se lucrează, nici la serviciu şi nici în casă, pentru a te feri de pericolul bolilor de ochi şi durerilor de cap.

Anual mii de credincioşi din toată ţara vin la Iaşi şi se roagă la racla în care sunt moaştele Sfintei Parascheva.