România va pierde 1,6 milioane de elevi până în 2060

Studiul mai arată că scăderea populaţiei preşcolare şi şcolare va fi resimţită în toate judeţele. Cele mai mici scăderi relative (sub 22%) se vor înregistra în judeţele Ilfov (21,6%) şi Braşov (20,7%). Judeţul care ar înregistra cea mai mare diminuare a populaţiei preşcolare şi şcolare este judeţul Gorj (70%). Printre cele mai afectate judeţe de scăderea populaţiei preşcolare şi şcolare se vor număra judeţele Botoşani, Brăila, Caraş-Severin, Mehedinţi, Olt şi Vâlcea (cu peste 60%). Judeţele mai puţin afectate, care vor înregistra reduceri între 23% şi 30%, vor fi Bacău, Constanţa, Neamţ, Sibiu şi Suceava.

Profesorul Ștefan Vlaston, cu o cariera de 30 de ani de profesor de matematica la liceul „Petre Poni” din București, dintre care 16 ani director, atrage atenția că, deși scăderea populației școlare ar însemna mai puțină presiune pe bugetul educației, există pierderi uriașe în alte zone sociale.

„Declinul demografic preocupă toate ţările europene, este poate o explicaţie că Germania, de exemplu, primeşte aşa de mulţi migranţi. Probleme acute sunt şi în alte zone, sustenabilitatea bugetului de pensii (mai puţini salariaţi vor susţine mai mulţi pensionari, piaţă muncii îmbătrâneşte, mai puţini cotizanţi la bugetul de stat). În educaţie s-ar împărţi banii la mai puţini elevi, cu condiţia să existe acei bani. Este posibil să se schimbe politicile în sfera educaţiei şi formării profesionale, în sensul creşterii calităţii, fiind vorba de mai puţini elevi. Dar pierderile în alte segmente ale societăţii sunt uriaşe. Deja se iau măsuri de creştere a natalităţii, prin mărirea alocaţiilor acordate mamelor, a crescut alocaţia pentru copii, dar mai e loc să crească, stabilitatea familiilor (să nu mai fie despărţite prin migrare), etc.”, a comentat Vlaston pentru vocea.biz.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

La rândul său, expertul în educație Marian Staș, care predă cursuri de teacher training și pe timpul verii susține cursuri la Harvard, spune că sunt două aspecte care duc la situația constatată de INS.

Alte articole

Revoltă la o școală după ce elevii care au absolvit clasa a VIII-a au primit un roman plin de expresii licențioase

INS: Rata anuală a inflației a crescut la 10,85% în luna mai. Curentul, chiriile şi motorina s-au scumpit cel mai mult în ultimul an

„Sunt două aspecte pe care vedem, pe de o parte scăderea populației școlare, pe de altă parte, îmbătrânirea populației, familiile au mai puțini copii, rata natalității scade. De asemenea, o altă cauză este faptul că lumea tinde mai degrabă să plece din țară decât să rămână, și aici este vorba de populația care poate face copii. Normal, lucrurile acestea afectează sistemul. Însă, un aspect pozitiv este că se pune presiune asupra calității. De asemenea, pe termen lung cred că se va diminua probabilitatea ca oferta universitară și cerera pieței de muncă să fie lumi paralele, universitățile vor avea o marjă mult mai mică de comportament paralel și se va micșora și numărul de universități. Va crește presiunea pe calitate atât în preuniversitar cât și în universitar, iar asta va pune presiune pe descentralizare”, a explicat Staș pentru vocea.biz.

Citeşte şi Abonamentele de transport rutier pentru elevi, decontate integral