Comoara din nordul României. O comună din judeţul Botoşani stă pe unul dintre cele mai pure zăcăminte de gips din Europa

În judeţul Botoşani, în comuna Păltiniş, pe malul Prutului, sărăcia este o realitate cruntă. Cu toate acestea, aici, în nordul extrem al României, zicala „ Munţii noştrii aur poartă, iar noi cerşim din poartă în poartă”, are o conotaţie aparte.

Citeşte şi Drumuri surpate în Botoşani. Un camion şi o maşină au căzut în cratere

Munţii sunt de fapt lunca Prutului, iar aurul este înlocuit cu unul dintre cele mai pure zăcăminte de gips din Europa, o adevărată comoară minerală care zace însă neexploatată. Rezerve ce nu pot fi epuizate nici în 100 de ani Zăcămintele de gips de la Păltiniş judeţul Botoşani se întind pe o suprafaţă importantă, ajungând până în Republica Moldova şi Ucraina, ţări situate la doar câţiva kilometri de comuna botoşăneană. Rezervele de gips, spun autorităţile locale, sunt de o puritate excepţională.

Au fost descoperite în urma unor prospecţiuni din anii ’80, de către un grup de geologi trimişi să caute noi resurse naturale pe malurile Prutului. Locurile în care au fost făcute forajele se văd şi astăzi pe dealurile din apropierea marelui râu. „Ştiu atât de la surse oficiale, dar şi de la bătrânii care au aflat în anii ’80 de la oamenii care făcea prospecţiuni, cât înseamnă ca şi cantitate, dar şi calitate, aceste zăcământ. Rezerva de gips se preconiza că ar putea fi exploatată pentru mai mult de 100 de ani, iar ca puritate este unul dintre cele mai pure zăcăminte din Europa, cu o puritate de 98,7%”, precizează Costel Romanescu, primarul din Păltiniş.

Alte articole

Tragedie în Botoșani. O tânără mămică a murit în timp ce își aștepta copilul să iasă de la grădiniță

Republica Moldova părăseşte oficial Comunitatea Statelor Independente (CSI), urmaşa URSS. Guvernul a aprobat proiectul de lege

Aproape de a deveni o industrie profitabilă

Având în vedere rezultatele obţinute, în perioada comunistă s-a pus la punct un plan de ridicare a unei fabrici la Darabani, oraş situat la numai câţiva kilometri de Păltiniş pentru procesarea gipsului de foarte bună calitate din zonă. Au fost aduse inclusiv materiale şi se pregătea şi exploatarea. A venit însă anul 1990, iar odiseea gipsului de la Păltiniş a luat sfârşit chiar înainte de a fi început. „A venit Revoluţia şi s-a terminat totul. S-a pus problema înfiinţări unei fabrici la Darabani, urmând să exploateze gipsul din zonă. Era planuri bine puse la punct şi trebuiau să devină realitate pe la mijlocul anilor ’90. A venit însă Revoluţia şi gata. Nu a mai făcut nimeni fabrică aici, iar zăcământul nici măcar nu a mai fost atins”, spune primarul din Păltiniş.

Citeşte şi Republica Moldova vrea să se unească cu România

De atunci rezervele de gips de pe malul Prutului au rămas virgine. Zac sub doar cei câţiva metri de iarbă uscată de secetă, păscută când şi când de vitele localnicilor. În unele locuri, gipsul iese la suprafaţă, ca o ironie a sorţii. În momentul de faţă, exploatarea gipsului de la Păltiniş pare o utopie, sau o cauză pierdută. „Nu ştiu ce şanse sunt. Clar este nevoie de un investitor în zonă. O şansă pe care o văd eu este intrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană şi poate doar pe această filieră. Atunci ar deveni o comoară pentru noi. Până atunci, este doar piatră”, spune Costel Romanescu.

Gipsul exploatat la moldoveni şi ucranieni

Primarul din Păltiniş se gândeşte la filiera basarabeană ca o şansă de valorificare a zăcământului, fiindcă în Republica Moldova, la o aruncătură de băţ de malurile pline cu gips ale Păltinuşului, această resursă este exploatată din plin. În Ucraina, aflată la rândul său la doar câţiva kilometri de localitatea botoşăneană, la fel, gipsul este prelucrat. Culmea, spun autorităţile, din acelaşi zăcământ de la Păltiniş care se prelungeşte până în Republica Moldova.