Deficit bugetar în creştere după primele nouă luni din 2016

Comparativ cu primele opt luni ale anului, când execuția bugetară a fost de 3,1 miliarde de lei (0,4% din PIB), deficitul bugetului general consolidat s-a adâncit, ajungând la 0,49% din PIB.

Veniturile bugetului general consolidat, în sumă de 165,8 miliarde de lei, reprezentând 21,9% din PIB, au fost cu 2% mai mici în termeni nominali față de aceeași perioadă a anului precedent, scrie Agerpres.

În ceea ce privește totalul veniturilor bugetare colectate de Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) în primele nouă luni, acestea au ajuns la aproximativ 150 de miliarde de lei. Suma este cu 0,3% mai mare comparativ cu programul de încasări stabilit prin legile bugetare și cu 1,8%, respectiv cu 2,61 miliarde de lei, mai mult față de perioada similară a anului 2015.

S-au înregistrat creșteri față de aceeași perioadă a anului precedent la încasările din: impozitul pe profit (+12,3%), contribuții de asigurări sociale (+6,9%), accize (+6,4%), impozit pe salarii și venit (+3,8%).

Alte articole

Veste bună de la Ministerul Finanţelor: România încheie 2025 cu un deficit bugetar de 7,65% din PIB

Sorin Grindeanu: „Înțeleg că avem un deficit în jur de 8%. Încep să cred că a fost o scamatorie deficitul”

În ceea ce privește încasările din TVA, acestea au înregistrat o scădere față de aceeași perioadă a anului 2015, de 8,6%, în condițiile în care au fost afectate atât de reducerea cotei standard de TVA, de la 24% la 20% începând cu 1 ianuarie 2016, care s-a reflectat în încasările din februarie, cât și de introducerea unei cote reduse la alimente de 9%, aplicată de la 1 iunie 2015.

Încasările din contribuții de asigurări sociale la bugetul general consolidat au fost mai mari cu 6,9% față de aceeași perioadă a anului trecut, acestea fiind influențate negativ de creșterea volumului vărsămintelor la Pilonul II de pensii, precum și de aplicarea Legii 223/2015 privind pensiile militare de stat, prin care nu se mai plătesc la bugetul asigurărilor sociale de stat contribuțiile de asigurări sociale aferente angajatorului din domeniul apărării naționale, ordinii publice și securității naționale.

La nivelul administrațiilor locale s-au înregistrat, de asemenea, creșteri față de anul precedent la veniturile nefiscale cu 16,1%, la impozite și taxe pe proprietate cu 7,3%, iar la taxa pe utilizarea bunurilor cu 4,7%.

Cheltuielile bugetului general consolidat, în sumă de 169,5 miliarde de lei, au crescut în termeni nominali cu 4% față de aceeași perioadă a anului precedent, dar s-au redus cu 0,6 puncte procentuale ca pondere în PIB.

Cheltuielile de personal au crescut cu 9,6% față de aceeași perioadă a anului precedent, fiind determinate, în principal, de majorările salariale acordate în a doua parte a anului 2015 și de majorarea salariului minim brut pe țară.

Majorările salariale acordate în a doua parte a anului 2015 au fost de 12% pentru personalul din instituțiile publice locale, de 25% pentru personalul din sistemul public sanitar și a personalului din sistemul public de asistență socială, de 5% din luna septembrie și de 15% din luna decembrie pentru personalul din învățământ, de 10% pentru personalul din sistemul bugetar exclusiv sănătate, învățământ și asistență socială.

Majorarea salariului minim brut pe țară a fost de 75 de lei începând cu 1 iulie 2015, de la 975 de lei la 1.050 de lei și de 200 de lei începând cu 1 mai 2016, de la 1.050 de lei la 1.250 de lei.

„Menționăm că în analiza cheltuielilor de personal trebuie ținut cont de faptul că în trimestrul I 2015 s-a plătit prima tranșă aferentă drepturilor stabilite prin hotărâri judecătorești în sumă de aproximativ 1,5 miliarde de lei. De asemenea, începând cu luna august 2016, se aplică noi creșteri salariale decise prin OUG nr. 20/2016, prin prorogarea unor termene, precum și prin unele măsuri fiscal-bugetare”, explică MFP.

Cheltuielile cu bunuri și servicii au scăzut cu 1,3% față de aceeași perioadă a anului precedent și cu 17% față de programul stabilit pentru primele nouă luni ale anului. Totodată, au scăzut simțitor și cheltuielile cu dobânzile. Acestea sunt cu 15% mai mici față de program.

Cheltuielile cu asistența socială au crescut față de aceeași perioadă a anului precedent cu 7,7%. Acestea au fost influențate, în principal, de majorarea cu 5% a punctului de pensie începând cu 1 ianuarie 2016, de dublarea alocației de stat pentru copii începând cu 1 iunie 2015, precum și de alte măsuri ce au fost aprobate în timpul anului 2016, care au condus la suplimentări ale cheltuielilor cu asistența socială, avute în vedere la prima rectificare bugetară, generate de: creșterea numărului de beneficiari de ajutor social, majorarea indemnizației acordate adultului cu handicap vizual grav și creșterea numărului de persoane încadrate în diverse tipuri de handicap, majorarea și modificarea modalității de stabilire a indemnizației lunare pentru creșterea copilului și a stimulentului de inserție, pensii de serviciu pentru grefieri, personal aeronautic, funcționari publici, parlamentari, auditori ai Curții de Conturi.

Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și pe cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost de 17,3 miliarde de lei, respectiv 2,3% din PIB.

Citeşte şi Eurostat: România, între primele trei ţări care au cel mai mic deficit bugetar ca procent din PIB în 2015