Confesiunile singurei femei taximetriste din Alep: Oraşul arăta ca Parisul înainte de război

Emenour are 52 de ani şi este singura femeie şofer de taxi din Alep – o meserie neobişnuită pentru o femeie din lumea arabă.  Ea şi-a pierdut soţul şi un fiu în urma conflictului armat care macină ţara de 5 ani şi este acum doar mamă şi bunică.

„Alepul arăta ca Parisul înainte de război sau chiar mai frumos”, povesteşte Emenour. Ea speră ca războiul să se oprească şi să înceapă reconstrucţia acestuia.

Rămasă văduvă, ea s-a apucat de taximetrie. Este singura femeie care a avut curajul să facă această meserie până acum rezervată numai bărbaţilor. „Când am început, îmi era frică, dar în 5 ani şi jumătate lumea a acceptat că femeile pot lucra în orice domeniu. Dar la început a fost greu”, a dezvăluit ea.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Alte articole

Rusia bombardează Kievul cu rachete și drone înaintea vizitei lui Zelenski în SUA. Au loc noi negocieri pentru pace

A început operaţiunea Rafah! Bombardamentele israeliene au omorât mai mulți civili în Palestina

„Am rămas în viaţă. Aici sunt lunetişti, bombe …”, a mai spus ea, povestind despre toate atacurile armate ale rebelilor şi jihadiştilor care au distrus Siria şi o mare parte din vestigiile ei milenare şi au sacrificat nenumărate vieţi.

Fiul cel mare al lui Emenour a murit anul trecut, într-o luptă, în apropiere de Damasc. „Cadavrul lui a fost găsit la sute de metri de cazarma în care se afla şi era păzit de rebelii lunetişti. Am aşteptat 20 de zile, dar nu am putut să îl recuperez”, îşi aminteşte femeia. 

Casa ei a fost distrusă într-un bombardament. Acum locuieşte într-un apartament pe care i l-a repartizat guvernul sirian. Câteva pisici îi ţin de urât.

Emenour mai are două fete şi un băiat care trăiesc departe de Alep, dar ea speră ca, într-o bună zi, familia ei care i-amai rămas să se reunească. „Mi-e greu, desigur, mă doare inima, dar sper ca într-o zi, ţara mea să fie din nou ceea ce a fost înainte şi chiar mai bine decât atât. În ziua în care acest război se va sfârşi, voi încera să îmi aduc familia înapoi, reunită”, este dorinţa ei cea mai de preţ.

De secole, oraşul Alep afost cel mai mare oraş din regiune ca populaţie, iar în 2006 a fost denumit „Capitala culturii islamice” de către ISESCO (Organizaţia islamică educaţională, ştiinţifică şi culturală”, iar înainte de declanşarea războiului, populaţia oraşului era de peste 2 milioane de oameni. Multe dintre atracţiile oraşului, cum ar fi Marea Moschee din Alep şi Citadela (o fortăreaţă mare) au fost distruse total sau parţial.