Raluca Prună: Avem 16 persoane trimise în judecată pentru rasism şi xenofobie în ultimii 14 ani. E foarte puţin

„Este foarte puțin într-o țară în care, sigur nu mai avem partide extremiste în Parlament, (…) avem însă mișcări din acestea promovate de partide politice parlamentare, care nu sunt ele însele extremiste, dar care promovează, aș îndrăzni să spun, tehnocrată fiind, într-un mod extremist, valorile tradiționale. Și eu îmi notasem despre aceste încercări de a justifica prin atașamentul la valori tradiționale respingerea dreptului fundamental al altcuiva, de exemplu, la căsătorie pentru toată lumea”, a afirmat Prună, la dezbaterea „Extremismul de dreapta și instigarea la ură. Abordări politice, legale și administrative”.

De asemenea, ea a criticat anumite manifestări publice prin care se neagă existența Holocaustului.

„Ca să răspund întrebării ‘este România o insulă ferită, este un spațiu în care nu există iliberalism’? Probabil că nu, pentru că, nu mai târziu de 2012, un senator din această țară, nici măcar n-a făcut un lucru foarte subtil, a făcut pur și simplu afirmația, în spațiul public, că Holocaustul în România nu a existat. (…) Deci suntem într-un context în care, în timp ce în Europa lumea, să spunem, încearcă să identifice forme mai subtile de xenofobie și de rasism, suntem în situația în care în România, repet, în 2012, cineva încalcă art. 6 din această ordonanță dacă nu mă înșel și după știința mea nu știu să fi existat consecințe penale”, a declarat Raluca Prună, conform Agerpres.

Ministrul Justiției a opinat că niciodată nu este destul să se discute despre astfel de fenomene, deoarece nicio societate nu este o insulă ferită de fenomene rasiste, de xenofobie și de respingerea celuilalt.

Alte articole

Magistrații cu pensie specială care locuiesc în centrul Bucureștiului și plătesc chirie 60 de lei în locuințe de serviciu ale Ministerului Justiției. Încă au apartament, deși este interzis de lege

Sporuri halucinante la Ministerul Justiției. Câți bani încasează angajații

Prezent la dezbatere, analistul politic Cristian Pîrvulescu a arătat că discuția despre extremism și instigarea la ură are loc într-un moment cum nu se poate mai potrivit.

„Nu cred că era un moment mai potrivit să reflectăm asupra acestui subiect decât acesta. Suntem cu o săptămână înaintea alegerilor prezidențiale americane, probabil cele mai importante alegeri prezidențiale din America, cu impact asupra situației mondiale de după al Doilea Război Mondial. Dacă în America, dată ca exemplu al democratizării, un candidat care promovează incitarea la ură, discursul bazat pe ură, ar putea deveni președintele Statelor Unite, de ce ne-am mai mira că în această stranie Europă lucrurile s-ar putea întâmpla la fel”, a spus Pîrvulescu.

Potrivit acestuia, dacă e să privim harta politică a Europei, a mișcărilor politice extremiste, am putea spune că România este o insulă liniștită.

„Nu avem partide extremiste. Nu avem iliberalism, precum în Ungaria, Polonia, Cehia și Slovacia. Constatăm că aceste tendințe iliberale există și la vecinii noștri din Bulgaria, ca să nu mai vorbim despre Turcia și Rusia, care par să fie promotoarele acestui model. (…) Iliberalismul este o problemă pe care trebuie să o abordăm în România cu foarte multă atenție”, a afirmat analistul.

El a arătat că, deși este un concept ce pare să fi fost lansat de Viktor Orban, în 2014, iliberalismul îi aparține lui Fareed Zakaria, care în 1998 a scris un articol intitulat „Iliberal Democracy”. „Iliberalismul confundă democrația cu alegerile. Orice rezultă din alegeri este democratic. Deci, dacă Vladimir Putin este votat prin alegeri, atunci este democrat. (…) Alegerile rezolvă problema și suveranitatea națională împuternicește un ales să ia orice direcție dorește națiunea respectivă. Și, dacă direcția este împotriva drepturilor și libertăților omului, atunci asta este voința națională”, a explicat Cristian Pîrvulescu.

El a făcut o comparație cu situația dintre cele Două Războaie Mondiale. „Așa s-a întâmplat și între cele Două Războaie Mondiale și așa Hitler a putut ajunge la putere, respectând regulile statului de drept, în urma alegerilor. Așa se poate întâmpla și astăzi. Și este România ferită? Este România o insulă? Dacă verificăm valorile pe care democrația iliberală le presupune, o să vedem că România freamătă de iliberalism. Că avem în România mișcări iliberale puternice, care urmăresc să combată, pe planul dezbaterii publice, valorile democratice, statul de drept, libertățile în special”, a explicat Cristian Pîrvulescu.

Analistul susține că România nu s-ar afla într-un moment propice democrației, ci din contră. „Suntem într-un moment în care trei milioane de oameni au semnat pentru modificarea Constituției într-un sens restrictiv, iar Curtea Constituțională a considerat că dreptul la familie nu este un drept fundamental al omului, nu este nici măcar un drept compozit din care dreptul fundamental al omului ar face parte. Deci, deși articolul vizat face parte din capitolul Drepturi fundamentale, el poate fi supus revizuirii prin referendum. Iar clasa noastră politică, cu curajul pe care i-l recunoaștem, a cedat imediat în fața presiunilor acestei mulțimi”, a subliniat Pîrvulescu.

Dezbaterea a fost organizată de Institutul Friedrich Ebert Stiftung și i-a mai avut ca invitați, printre alții, pe ambasadorul Republicii Federale Germania în România, Werner Hans Lauk, pe consilierul prezidențial Andrei Muraru și directorul Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”.