Fetiţa pierdută într-un miliard de oameni. Drama unei românce a cărei copilă a fost sechestrată în China

Povestea de coşmar îşi are începuturile în 2010, când soţii Dong (el, chinez și ea, româncă), patronii fostului restaurant chinezesc din Gura Trivăii din Pitești, au hotărât să se despartă. Cei doi au convenit ca băiatul, la vremea aceea în vârsă de 15 ani, să rămână în grija mamei, iar fetița, de 13 ani, care avea probleme de sănătate să fie încredințată tatălui, în ideea de a urma seria de tratamente începută în China.

„Paula, fetița noastră, avea un cheag de sânge pe creier și tot mergea la tratamente în China cu soțul. În timpul acestui proces de divorț, eu i-am dat acordul să o ducă acolo la tratament. Când fostul soţ s-a întors, mi-a spus că a lăsat-o la clinică pentru a urma niște proceduri speciale. Evident că l-am crezut pentru că niciodată nu m-am gândit că propriul părinte i-ar putea face rău copilului„, a declarat pentru Jurnal de Argeș,  Alexandra Grigorescu, mama copilei.

La scurt timp după întoarcerea sa în țară, când deja se mutase cu o altă femeie, tot româncă, bărbatul a făcut infact miocardic și a decedat. „A fost un şoc, după care primul meu gând a fost să-mi aduc copilul acasă. Am sunat la clinica la care îmi spusese că este internată și… surpriză! Fetița nu era acolo. Alt şoc! Nu știam nici măcar unde s-o caut„, povestește Alexandra Grigorescu. „Am obţinut din nou custodia fetiţei, în documente, şi am putut să mă ocup de acte, iar cu ajutorul unui prieten chinez am început să telefonez pe numerele de China. Așa am ajus să vorbesc cu cei la care se afla copilul meu. Mi-au explicat că fostul soţ le-ar fi luat nişte bani ca să le faciliteze vize pentru România şi că ar fi lăsat fetiţa la ei ca şi garanţie. Mi-au spus că dacă vreau copilul înapoi, trebuie să le dau 25 de mii de euro. Mi-au cerut să vin cu banii în aeroportul din Beijing, ca să-mi dea fetița. Am vrut să mă conving că fiica mea chiar este acolo şi mi-au dat-o la telefon. Foarte puţin… Am vorbit cu ea şi mi-am dat seama că acolo mai erau şi alte fetiţe, pentru că asta auzeam la telefon„, explică femeia.

„Eram disperată, nu aveam efectiv ce să vând! M-am dus la Poliţia Română. N-a trecut mult şi m-am trezit cu telefon de la cei care-mi ţineau copilul: «Pentru că te-ai dus la Poliţie, răscumpărarea creşte la 30.000 de euro». Ce am trăit în acea perioadă e greu de descris. Aici, în ţară, mi-au fost tăiate cauciucurile de la maşină. Am fost la un pas să facă explozie în mers. Era un fel de ameninţare cu moartea„, spune, marcată, Alexandra. „M-am trezit într-o zi cu soţia unui fost bucătar chinez de la restaurantul nostru, întoarsă din China, că-mi arată poze cu ea şi fiica mea, făcute în timpul vizitei. Un alt şantaj, pentru că-mi cerea bani pentru fotografii. Am anunţat imediat Direcţia Crimă Organizată Bucureşti. Aşa au reuşit să o localizeze pe Paula„, îşi aminteşte ea.

Avocatul femeii, Liviu Stancu, a fost cel care a înaintat o plângere penală către poliția regiunii în care a fost identificată femeia care solicita banii pentru înapoierea fetiţei. Chinezii au trimis actele înapoi, avocatul le-a trimis încă o dată și a urmat minunea. „Încercasem totul, inclusiv pe linie spirituală, după ce l-am contactat pe marele maestru spiritual Lama Zopa Rinpoche. La două săptămâni m-am trezit, într-o după-amiază, cu un telefon de la Ambasada României la Beijing: «Fetiţa dvs. este la noi! Cineva a lăsat-o la poarta ambasadei».  Nu ştiu dacă într-adevăr aşa a fost. Asta este varianta care mi s-a comunicat„, povestește Alexandra Grigorescu.

Fetiţa a fost adusă în ţară, într-un final, de viceconsulul României din Beijing. „Timp de aproape doi ani după ce s-a întors acasă n-am putut vorbi cu ea. Era speriată, traumatizată. Se vedea clar că a fost abuzată, deşi nu sexual. În plus, nici nu mai ştia limba română. Mult mai târziu ne-a povestit câte ceva, foarte puţin însă… Vorbea despre un bărbat căruia îi spunea unchiul, despre o intervenţie cu focuri de armă a poliţiei şi cam atât„, spune Alexandra Grigorescu. Femeia  a rămas cu multe, multe semne de întrebare chiar şi după ce şi-a recuperat copilul. Şi nici până în ziua de azi nu ştie adevărul depre cele petrecute cu fetiţa sa.