Cum au fost măsluite sute de „păcănele”, în toată ţara. Infractorii puneau „frâne” pe aparate, mărturii din dosarul procurorilor

Sute de aparate de jocuri de noroc modificate pentru a limita câştigurile erau instalate, de regulă, în localuri de alimentaţie publică, contra unor chirii de 1.200 de lei pe lună pentru fiecare aparat, între cei care aveau aparatele şi proprietarii localurilor existând şi înţelegeri privind împărţirea câştigurilor, potrivit Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Procurorii Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie i-au reţinut, în cele două dosare în care miercuri au fost făcute percheziţii la sute de săli de jocuri de noroc din Bucureşti şi din 29 de judeţe, pe Marton Antal Attila, Biro Sandor Matyas, Mathe Zsolt, Rozsalyi Alpar Otto, Szabados Lorand, Berczi Szolt, Kurksi Csaba Dorin şi Boer Szilard Attila, toţi fiind acuzaţi de evaziune fiscală. Anchetatorii cer Tribunalului Bucureşti arestarea preventivă a acestora pe o durată de 30 de zile.

Alte şase persoane sunt cercetate în acest caz sub control judiciar, a precizat Parchetul instanţei supreme.

Potrivit procurorilor, Márton Antal Attila, în calitate de coordonator direct sau prin interpuşi a activităţii mai multor societăţi comerciale din domeniul jocurilor de noroc la care deţinea calitatea de asociat, a fraudat plata obligaţiilor fiscale prin modificarea mecanică sau electronică a contorului aparatelor de joc pe care le exploatează.

Alte articole

Cum încurajează statul român viciul. Economistul Radu Georgescu: „Dacă mergi în fiecare zi la job, statul îți ia taxe 42% din câștig. Dacă mergi în fiecare zi la păcănele, statul îți ia 3% impozit din câștig”

Adio, scutire! Impozit de 30%: propunerea USR vizează acest domeniu din România

Împreună cu un asociat, Márton Antal Attila ar fi creat o reţea de săli de jocuri de noroc în toată ţara, cele mai reprezentative fiind în municipiile Târgu Mureş, Bucureşti, Galaţi, Iaşi, Mediaş, Ploieşti şi Târgu Jiu.

“Modul de operare pus în practică de Márton Antal Attila constă, într-o prima etapă, în efectuarea de către Biró Sándor Mátyás şi Máthé Zsolt, administratori a două societăţi şi persoane de încredere, de intervenţii directe neautorizate asupra mecanismelor/sistemelor de contorizare ale aparatelor de joc în scopul diminuării sumelor declarate, înregistrate şi impozitate că venituri şi colectarea fondurilor nesupuse fiscalizării. În această operaţiune erau ajutaţi de managerii de săli, care predau sumele lui Márton Antal Attila, la domiciliul  acestuia din Târgu Mureş. Etapa finală presupunea distribuirea lunară a fondurilor către ceilalţi parteneri„, susţin procurorii.

Principalele modalităţi folosite pentru falsificarea sistemelor de contorizare ale terminalelor de jocuri de noroc electronice constau în scăderea ratei în care se generează posibilitatea de câştig, prin instalarea unor dispozitive artizanale numite „frâne”, care încetinesc acumularea procentajului la care este generată posibilitatea de câştiguri mari şi modificarea parametrilor tehnici ai aparatelor prin resoftarea memoriilor amplasate pe plăcile de bază ale acestor terminale.

O altă metodă de fraudare era modificarea contorului mecanic de ieşire, pentru aceasta nefiind necesară intervenţia fizică în aparatul electronic.

“Prin intermediul unei chei electronice, special concepută pentru a facilita modificarea indexului de ieşire al contorului mecanic al aparatului (master-key), erau generate situaţii de câştiguri fictive cu multiplul sumei de 1.000 de lei. Pentru a nu rămâne înregistrată intervenţia asupra aparatelor se efectua ulterior operaţiunea  de RAM CLEAR şi se reset placa de baza, această operaţiune ducând toate valorile înregistrate, contabilitatea aparatului de joc, la valoarea zero. Indicii mecanici ai contoarelor ce fac obiectul verificărilor specifice derulate de instituţiile abilitate în vederea stabilirii cuantumului debitelor către bugetul general consolidat al statului, cât şi sigiliile rămâneau intacte, aparatul menţinându-şi atât rata de acordare a câştigurilor, cât şi celelalte valori presetate”, mai arată Parchetul instanţei supreme.

Din cercetările efectuate într-un al doilea dosar a reieşit că Rozsalyi Alpar Otto, împreună cu un asociat, a derulat, prin trei firme din Târgu Mureş şi una din Satu Mare, activităţi concretizate în fraudarea obligaţiilor fiscale prin modificarea mecanică sau electronică a indexului sau contorului aparatelor electronice de jocuri de noroc.

În acest caz, peste 500 de aparate electronice de jocuri de noroc au fost amplasate în peste 200 de locuri publice din judeţele Bacău, Bihor, Braşov, Călăraşi, Cluj, Covasna, Dâmboviţa, Harghita, Hunedoara, Maramureş, Mureş, Sălaj, Satu Mare, Sibiu, Timiş şi Vâlcea.

Mecanismul infracţional constă în închirierea a diverse spaţii comerciale, situate atât în mediul urban, cît şi rural (de regulă în incinta unor localuri de alimentaţie publică), în cadrul cărora erau puse în exploatare un anumit număr de aparate de joc, încheind cu proprietarii localurilor respective un contract prin care aceştia se obligau să pună la dispoziţie spaţiile în schimbul unei chirii lunare de aproximativ 1.200 lei/ aparat). Între cele două părţi se încheia şi o înţelegere neoficială prin care stabileau cotele părţi din încasările rezultate pe parcursul unei luni. De regulă 60% din câştiguri pentru societăţile respective, iar 40 % era cota aferentă proprietarului firmei care a pus la dispoziţie spaţiul necesar”, susţin anchetatorii.

Rozsalyi Alpar Otto şi asociatul său ar fi fost sprijiniţi de mai multe persoane angajate cu contract de muncă în cadrul societăţilor deţinute, printre care şi Kurcsi Csaba-Dorin, Bérczi Zsolt şi Boer Szilárd-Attila.

“De menţionat este şi frânarea aparatelor de jocuri de noroc de către inculpaţii din prezenta cauză, în sensul că aceştia limitau câştigul pe care îl poate obţine un jucător, iar în situaţia în care totuşi se câştigă la un aparat un premiu mai consistent, acel premiu nu se achita”, a precizat Parchetul instanţei supreme.

Pentru ţinerea corectă a evidenţei banilor sustraşi ilegal din aparatele de jocuri de noroc, Szabados Lorand i-ar fi dotat pe toţi angajaţii care procedau la alterarea aparatelor de jocuri de noroc cu aparate fotografice, pentru a-i aduce dovada indexului real al aparatelor înainte de a umbla la acestea şi a le da înapoi sau anula punctele acumulate. Angajaţii ar fi fost obligaţi să facă fotografii şi după intervenţia la acestea, pentru întocmirea unor evidente contabile corespunzătoare noilor indexuri, astfel încât să nu fie declarate toate veniturile realizate.

Anchetatorii au făcut miercuri, în cele două cauze, 313 de percheziţii în Bucureşti şi 29 de judeţe.

În urmă percheziţiilor au fost confiscaţi aproape 500.000 de lei şi peste 100.000 de euro, precum şi un lingou din aur de un kilogram, 75 de monede din aur şi 21 de monede din argint. De asemenea, au fost indisponibilizate 77 de aparate de joc neautorizate şi au fost descoperite 15 spaţii în care se exploatau jocuri de noroc fără licenţă, potrivit Poliţiei Române.