Raluca Prună: În mandatul meu nu am să propun o lege a grațierii

„Cred că nu am fost un ministru deloc timid în a spune că niciodată în mandatul meu nu o să propun o lege a grațierii, pentru că o lege a grațierii, care a mai fost propusă, nu ar fi ceva nou nici măcar în România, nu adresează cauza. Deci, dacă noi grațiem mâine pe toată lumea, să spunem că avem o vocație umanistă teribilă și spunem că mâine toată lumea iese din penitenciar, penitenciarele rămân în aceleași condiții de precaritate. Deci, nu ne adresăm cauzei, ci efectului. Avem exemplul Cehiei, în nouă luni s-ar umple din nou”, a precizat ministrul Justiției, după ce președintele Sindicatului Omnia, Sorin Dumitrașcu, a afirmat că actul normativ care presupune eliberarea condiționată a deținuților reprezintă o grațiere colectivă, potrivit Agerpres.

Ea a adăugat că s-a mers pe logica legislației în vigoare, exact ca la zilele câștigate prin lucrări științifice și cercetare.

„Noi am mers în logica articolului 96 și credem că zilele câștig pentru lucrările științifice, cercetare, invenții, muncă nu sunt o grațiere mascată, ele duc, sigur, la o deducere din pedeapsa pronunțată de o instanță, fără ca acest lucru să fi ridicat până acum, după știința mea, aici sau în lume problema că ar fi o chestiune de grațiere mascată”, a adăugat Raluca Prună.

Președintele Sindicatului Omnia, Sorin Dumitrașcu, declarase anterior că orice act normativ care presupune eliberarea condiționată a deținuților reprezintă o grațiere colectivă.

„Considerăm că este un act de grațiere colectivă mascată. (…) Orice act normativ care presupune eliberarea condiționată anticipată a deținuților, oricum i-am spune și orice mecanism am pune în spate, este un act de grațiere colectivă. Nu avem o problemă cu asta, soluțiile juridice aparțin Ministerului Justiției, însă noi trebuie să precizăm că orice act de genul acesta are efecte negative”, a precizat Dumitrașcu.

Ministerul Justiției (MJ) a pus pe 3 noiembrie în dezbatere publică proiectul privind instituirea mecanismului compensatoriu în zile considerate executate din pedeapsă pentru condițiile de detenție necorespunzătoare din penitenciare.

„Având în vedere situația de supraaglomerare cu care se confruntă sistemul penitenciar din România, Ministerul Justiției pune în dezbatere publică proiectul de lege de modificare și completare a Legii nr. 254/ 2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, prin instituirea unui mecanism compensatoriu în zile considerate executate din pedeapsă”, preciza MJ.

Potrivit proiectului, în calculul pedepsei ce poate fi considerată, potrivit legii, ca executată, se include, indiferent de regimul de executare a pedepsei, ca măsură compensatorie, și executarea pedepsei în condiții necorespunzătoare, astfel: pentru fiecare perioadă de 30 de zile executate în condiții necorespunzătoare, se consideră executate, suplimentar, 3 zile din pedeapsa aplicată. În acest mod, măsura reglementată depășește cadrul unui remediu compensatoriu stricto sensu, acordarea compensării operând din oficiu, nefiind condiționată de formularea unei cereri de către persoana deținută, se arată în proiect.

În proiect se menționează că spațiul necorespunzător de detenție pentru cei aflați în executarea unei pedepse privative de libertate este acela mai mic sau egal cu 3 mp/deținut, iar măsura de compensare este una temporară și își încetează aplicarea la data de 31 decembrie 2022.