Cum a evoluat prezenţa la vot la alegerile legislative. Parlamentul a pierdut jumătate dintre români pe drumul democraţiei

Din 1989 și până în 2012, prezența la vot la alegerile parlamentare s-a aflat într-o continuă scădere, potrivit unui studiu comparativ realizat de Agerpres.

1990 – record de participare

Cea mai mare prezență la vot avea să se înregistreze la primele alegeri parlamentare din România de după Revoluția din decembrie 1989. Din numărul total de 17.200.722 alegători s-au prezentat la vot, la 20 mai 1990, 14.826.616 de alegători (86,19%). S-au prezentat la urne 14.825.764 pentru alegerile de la Senat și 14.825.017 pentru Adunarea Deputaților.

Dintre cele 73 de partide și formațiuni politice înscrise, câștigătorul detașat a fost Frontul Salvării Naționale, cu 67,53% din mandate. Alături de FSN au mai intrat în parlament 27 de formațiuni la Camera Deputaților și șapte la Senat.

1992

La alegerile parlamentare din 27 septembrie 1992, desfășurate în același timp cu primul tur al alegerilor prezidențiale, prezența la vot s-a aflat într-o ușoară scădere față de cea din 1990. Astfel, din totalul de 16.380.663 de alegători înregistrați s-au exprimat 12.496.430 de alegători (76,29%). În urma alegerilor din 1992, doar opt formațiuni politice au fost reprezentate în forul legislativ. Numărul locurilor în parlament a scăzut față de cel din 1990, ajungând la 484, de la 515.

La Senat, din cele 143 de mandate, Frontul Democrat al Salvării Naționale a obținut 49 și a întrunit 28,29% din totalul voturilor valabil exprimate, fiind urmat de Convenția Democrată Română, cu 34 de mandate și 20,16%. În Camera Deputaților cele mai multe mandate din cele 328 au revenit tot FDSN, 117, care a obținut 27,71% din totalul voturilor valabil exprimate.

1996

La alegerile parlamentare din 3 noiembrie 1996, desfășurate în același timp cu alegerile prezidențiale, s-a înregistrat o prezență la vot de 76,01% (13.088.388 de alegători). Din cele aproximativ 50 de forțe politice care au început cursa electorală, în Parlament au intrat doar șase.

În Senat, CDR și-a adjudecat 53 de mandate (30,70% din totalul voturilor valabil exprimate), urmată de PDSR, cu 41 de mandate (23,08%). La Camera Deputaților, din totalul mandatelor, 122 au revenit CDR (30,17% din totalul voturilor valabil exprimate), următorul clasat fiind PDSR — 91 (21,52%).

2000 – creşte pargul electoral

La alegerile parlamentare din 26 noiembrie 2000, dintre cei 17.699.727 de alegători înregistrați, s-au prezentat la urne 11.559.458 (65,31%). Dacă pentru scrutinele din 1992 și 1996 a existat pragul electoral de minim 3%, începând cu alegerile din 26 noiembrie 2000, a fost impus pragul de 5% pentru partide și 8% pentru coaliții.

Polul Social Democrat din România a obținut 36,61% din voturi la Camera Deputaților și 37,09% la Senat. PRM a obținut cel mai bun scor din istoria sa, clasându-se pe locul doi cu 19,48% la Cameră și 21,01% la Senat. 

2004

La alegerile din 28 noiembrie 2004, când cele două tipuri de alegeri s-au desfășurat în același timp, s-au prezentat la vot 58,51% de cetățeni în primul tur și 55,21% în turul doi, din totalul de 18.449.676 de alegători înscriși pe liste. Alegerile s-au desfășurat într-un cadru legal nou, marcat și de revizuirea, în 2003, a Constituției. A fost ultima oară când alegerile parlamentare s-au desfășurat simultan cu cele prezidențiale.

Numărul parlamentarilor din legislatura 2004-2008, de 332 deputați (314 aleși și 18 desemnați de organizațiile minorităților naționale, altele decât cea maghiară) și 137 senatori, a fost redus cu 16 față de anul 2000, din cauza scăderii populației țării.

Din cele 52 de formațiuni politice, partide, alianțe și organizații ale minorităților naționale care au depus liste electorale, au intrat în parlament doar șase forțe politice, reprezentate de Uniunea Națională PSD+PUR, Alianța D.A. PNL-PD, PRM, UDMR, alături de organizații ale minorităților naționale, altele decât cea maghiară.

2008 – cea mai mică prezenţă

Cea mai scăzută prezență la vot din istoria electorală de după 1989 din România s-a înregistrat la alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2008, când la urne s-au prezentat doar 39,20% (7.238.871) dintre cetățenii înscriși în listele electorale. La Camera Deputaților au fost exprimate 6.886.794 (39,2%) de voturi, în timp ce la Senat au fost 6.888.055 (39,2%) de voturi. Numărul total de alegători înscriși pe listele electorale a fost de 18.464.274.

În premieră, la aceste alegeri s-a renunțat la votul pe liste, reprezentanții politici ai cetățenilor fiind aleși printr-un sistem mixt, în care candidaturile și votul au fost uninominale, iar acordarea mandatelor s-a făcut proporțional. Alegerile parlamentare din 2008 au fost de altfel și primele de după 1989 care nu s-au desfășurat concomitent cu alegerile prezidențiale, ca urmare a modificărilor constituționale din 2003, potrivit cărora mandatul prezidențial a crescut de la patru la cinci ani.

PDL a câștigat trei mandate în Parlament în plus față de Alianța PSD+PC. Mai exact, la Senat PDL a avut 51 de mandate, în timp ce Alianța PSD+PC a primit 49, pe când la Camera Deputaților democrat-liberalii au obținut 115 de mandate, iar PSD+PC — 114 mandate.

2012 – cel mai numeros Parlament

Alegerile legislative din 2012 au avut loc pe 9 decembrie 2012, iar prezența la vot a fost de 41,76% (18.423.066 alegători), Uniunea Social-Liberală fiind alianța care a câștigat cele mai multe locuri de deputați și senatori. Alegerile parlamentare din 9 decembrie 2012 s-au desfășurat după același sistem electoral ca alegerile din 30 noiembrie 2008, ce au avut loc în premieră printr-un sistem mixt, în care candidaturile și votul au fost uninominale, iar acordarea mandatelor s-a făcut proporțional. Până la alegerile din 30 noiembrie 2008, scrutinurile parlamentare din România s-au desfășurat pe sistem proporțional de listă.

Numărul total al parlamentarilor aleși la alegerile din 9 decembrie 2012 a fost de 588, față de 471, câți au fost în legislatura 2008-2012. USL a obținut cele mai multe voturi, la Camera Deputaților înregistrând un scor de 58,63%. USL a fost urmată la mare distanță de ARD, care a obținut 16,50%, PP-DD — 13,99% și UDMR — 5,13%. În ceea ce privește Senatul, USL a obținut cel mai mare scor, de 60,10%, urmată de ARD — 16,70% , PP-DD — 14,65%, UDMR — 5,23%.