ICCJ a dispus începerea judecării pe fond în dosarul lui Tăriceanu. Şeful Senatului va contesta decizia UPDATE

UPDATE Copreședintele ALDE, Călin Popescu-Tăriceanu, a anunțat că va contesta, marți, decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție de începere a judecării pe fond în dosarul întocmit de DNA Brașov.

Tăriceanu amintește, într-un comunicat, atribuțiile Camerei preliminare: verifică competența și legalitatea rechizitoriului, a legalității administrării probelor și a legalității efectuării actelor de urmărire penală.

„În urma verificărilor și deliberării, Camera preliminară de la ÎCCJ, căreia i-a fost repartizat rechizitoriul nr. 90/P/2016, din 6 iulie 2016, întocmit de DNA-Brașov, a decis azi că dosarul își poate continua traseul procedural la instanța de fond, care va judeca fondul acuzațiilor din rechizitoriu.Decizia Camerei preliminare nu este definitivă. În cursul zilei de mâine, voi depune o contestație, pentru care urmează să se stabilească un termen de judecată de către instanța ierarhic superioară„, afirmă Tăriceanu, potrivit comunicatului.

El a precizat că, din punct de vedere legal, va respecta în continuare, fără excepție, procedura în vigoare și că la judecarea pe fond a acuzațiilor formulate de procurorii de la DNA-Brașov „se va dovedi că acest dosar a fost fabricat la comandă politică”.

Alte articole

Călin Popescu Tăriceanu a făcut accident din cauza vremii. Trei mașini au fost avariate

Călin Popescu Tăriceanu, achitat în dosarul de luare de mită. Ce argumente a invocat Înalta Curte

„Împrejurarea că decizia Camerei preliminare a fost anunțată azi, la mai puțin de două săptămâni de ziua votului, mă obligă la un comentariu extrajuridic. Am spus chiar din 15 aprilie 2016, după prima mea audiere ca martor la DNA-Brașov, că nu mă voi lăsa intimidat de procurorii transformați în instrumentele ale luptei politice și voi continua să militez pentru democrație, respectarea drepturilor omului și eliminarea abuzurilor din justiția română. Azi, la mai puțin de două săptămâni de ziua alegerilor parlamentare, vreau să asigur opinia publică că, indiferent de amenințările la care am fost și sunt supus în continuare, îmi voi duce misiunea până la capăt, așa cum mi-au cerut-o nenumărați cetățeni în ultimii doi ani. La aceasta se adaugă misiunea rezultată din nominalizarea mea în unanimitate de către conducerea ALDE în calitate de candidat al ALDE la funcția de prim-ministru al României„, a adăugat Tăriceanu.

ICCJ a dispus, luni, începerea judecării pe fond, după ce magistrații au respins toate cererile și excepțiile formulate de Călin Popescu-Tăriceanu, fiind constatată legalitatea rechizitoriului întocmit de DNA. Decizia nu este definitivă și poate fi contestată în 3 zile, scrie Agerpres.

Pe de altă parte, judecătorii au admis o excepție invocată de Dorin Marian, fost șef al Cancelariei premierului Călin Popescu-Tăriceanu, acuzat în același dosar de mărturie mincinoasă, și au decis ca dosarul acestuia să fie trimis la Tribunalul Brașov.

Călin Popescu-Tăriceanu a fost trimis în judecată de DNA pe 7 iulie pentru săvârșirea infracțiunilor de mărturie mincinoasă și favorizarea făptuitorului.

În același dosar, Dorin Marian, fost consilier prezidențial în timpul mandatului lui Emil Constantinescu și fost șef al Cancelariei premierului Tăriceanu, este acuzat de mărturie mincinoasă.

Conform DNA, în cadrul actelor de cercetare în dosarul privind retrocedarea nelegală a unei suprafețe din Pădurea Snagov și a Fermei Băneasa, Tăriceanu a făcut, sub jurământ, la data de 15 aprilie 2016, declarații necorespunzătoare adevărului cu privire la aspecte esențiale ale cauzei asupra cărora a fost întrebat și nu a spus tot ce știe în legătură cu împrejurări esențiale, urmărind prin aceasta împiedicarea/ îngreunarea tragerii la răspundere penală a inculpaților cercetați în dosarul trimis în judecată.

Astfel, Tăriceanu a susținut în mod nereal că nu a avut cunoștință despre retrocedarea către Paul Philippe Al României a unor suprafețe de teren în Băneasa (fosta fermă regală) și Snagov (trunchiul de pădure Fundul Sacului), despre implicarea inculpaților Tal Silberstein, Beny Steinmetz, Moshe Agavi și a altor persoane în procedurile de retrocedare și nici despre actele de vânzare-cumpărare vizând aceste bunuri.

Călin Popescu-Tăriceanu este acuzat că a mai făcut declarații necorespunzătoare adevărului și nu a spus tot ce știe în legătură cu relația avută cu inculpații Tal Silberstein, Dan Cătălin Andronic și Remus Truică, cu întâlnirile și discuțiile purtate cu acesta din urmă referitor la taxele notariale privind tranzacționarea imobilelor menționate și modalitatea de dobândire și valorificare a bunurilor revendicate.

„În același context, inculpatul a mai precizat că nu a avut o relație apropiată cu inculpatul Marcovici Marius, ascunzând totodată că are cunoștință de relația acestuia din urmă cu inculpatul Tal Silberstein. Totodată, inculpatul Popescu Tăriceanu Călin Constantin Anton a afirmat în mod nereal că nu l-a prezentat/introdus pe Tal Silberstein altor politicieni din România”, spun procurorii.

De asemenea, Dorin Marian este acuzat că, în contextul instrumentării aceleiași cauze, a făcut, la data de 28 aprilie 2016, declarații necorespunzătoare adevărului și nu a spus tot ce știe în legătură cu angajarea lui Marius Andrei Marcovici, în calitate de consilier personal la Cancelaria prim-ministrului Călin Popescu-Tăriceanu, urmare a înțelegerii acestuia din urmă cu Tal Silberstein.

Dorin Marian a afirmat în mod nereal, spun procurorii, că nu cunoștea activitatea și atribuțiile de serviciu ale lui Marcovici, în condițiile în care acesta din urmă era cunoscut în cercurile politice drept „omul lui Tal”.