Fosta şefă DIICOT Alina Bica nu mai are dreptul să profeseze în avocatură

Consiliul Baroului Dolj a decis, în ședința de joi, să îi suspende Alinei Bica, fost șef al DIICOT, dreptul de a exercita profesia de avocat în conformitate cu articolul 50 din Statutul profesiei de avocat.

Articolul prevede că dreptul de a exercita profesia de avocat poate fi suspendat dacă împotriva avocatului s-a pus în mișcare acțiunea penală sau s-a dispus trimiterea în judecată pentru săvârșirea unei infracțiuni de natură să aducă atingere prestigiului profesiei, până la pronunțarea unei hotărâri judecătorești definitive.

Decanul Baroului Dolj, avocatul Lucian Săuleanu, a declarat, vineri, că în cadrul ședinței de joi Consiliul a apreciat că sunt îndeplinite condițiile art. 50 din Statutul profesiei de avocat și în consecință a dispus suspendarea.

„Unul dintre punctele aflate pe ordinea de zi a ședinței Consiliului din 8 decembrie a fost și cel referitor la suspendarea dreptului doamnei Bica Alina de a mai exercita profesia de avocat. S-a apreciat că sunt îndeplinite condițiile art. 50 din Statut și, în consecință, prin vot, s-a dispus suspendarea”, a precizat decanul Baroului Dolj.

Alte articole

Adriana Bahmuțeanu, în proces cu fiul ei cel mare, Eduard. Vedeta s-a prezentat la tribunal fără avocat: „O să văd ce fac”

Doliu în lumea juridică. Un cunoscut avocat din dosarul lui Traian Băsescu a murit subit

Decizia Consiliului Baroului Dolj este executorie și urmează să îi fie comunicată Alinei Bica, care o poate contesta în termen de 15 zile.

Alina Bica era avocat în cadrul Baroului Dolj din 2011, când a fost primită în profesie.

Alina Bica a fost condamnată la sfârşitul lunii noiembrie la 4 ani de închisoare cu executare pentru săvârșirea unei infracțiuni de favorizarea făptuitorului (Ovidiu Tender) și a fost achitată pentru două infracțiuni de abuz în serviciu și o alta de favorizarea făptuitorului (Adriean Videanu), informează România TV.

Din pedeapsa de 4 ani, se va scădea perioada în care Alina Bica a stat în arest preventiv, și anume din ianuarie până în 15 iunie 2015.

Citeşte şi: Alina Bica, condamnată la 4 ani de închisoare. Adriean Videanu, achitat. Sentinţa nu este definitivă

Judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție au admis la sfârşitul lunii noiembrie cererea depusă de fosta șefă a DIICOT Alina Bica de a fi confruntată cu denunțătorul ei, Ionuț Mihăilescu, în dosarul în care mai sunt judecați fostul șef al ANAF Șerban Pop și omul de afaceri Horia Simu.

În septembrie 2015, Alina Bica și fostul șef al ANAF Șerban Pop au fost trimiși în judecată de DNA, în dosarul privind mita pentru clasarea dosarului în care este implicat omul de afaceri Horia Simu.

Alina Bica este acuzată de luare de mită și participație improprie sub forma determinării cu intenție la săvârșirea fără vinovăție a infracțiunii de abuz în serviciu, iar Șerban Pop — de complicitate la dare de mită.

În dosar, a fost deferit justiției și omul de afaceri Horia Simu pentru dare de mită.

Potrivit DNA, în anul 2014, Șerban Pop a primit de la Horia Simu suma totală de 230.000 euro (cash și sub forma a două contracte de consultanță judiciară), pentru a interveni la nivelul conducerii DIICOT în scopul soluționării favorabile a unui dosar penal care-l privea pe omul de afaceri. O parte din acești bani ar fi ajuns la Alina Bica, prin intermediul lui Ionuț Mihăilescu, care era la acea dată consilierul ei.

„La 8 noiembrie 2014, Alina Bica, în calitate de procuror șef al DIICOT, a primit, pentru sine, în mod indirect, printr-un intermediar (denunțător în cauză), suma de 17.500 euro din totalul sumei de 20.000 euro, pe care acesta din urmă, în calitate de interpus, a primit-o de la Șerban Pop. Suma de 20.000 euro a reprezentat o parte din totalul sumei de aproximativ 230.000 euro ce a fost dată de omul de afaceri în tranșe, pe parcursul a 8 luni, în cursul anului 2014, inculpatului Pop, pentru ca acesta să o remită în scopul menționat”, susțin procurorii.

DNA precizează că, în schimbul banilor primiți, Alina Bica a determinat înlocuirea procurorului de caz și a efectuat presiuni asupra unui alt subordonat de-al său (care, potrivit probelor administrate în cauză, a acționat fără vinovăție), în scopul pronunțării unei soluții de clasare în dosarul în care se desfășurau acte de urmărire penală față de Simu, lucru care s-a și întâmplat ulterior.