NASA lansează opt sateliţi pentru a urmări uraganele

Cei opt sateliți din cadrul sistemului CYGNSS (Cyclone Global Navigation Satellite System) vor folosi semnalele radio preluate de la sateliții GPS pentru a măsura viteza vântului la tropice, între 35 de grade latitudine nordică și 35 de grade latitudine sudică, zonă în care se nasc majoritatea uraganelor. Sateliții CYGNSS sunt lansați de la Cape Canaveral, Florida, luni, prin intermediul unei rachete Orbital ATK Pegasus XL. Lansarea va avea loc la ora 13:24 GMT. Racheta va fi lansată din aer, urmând să fie transportată până la altitudinea de lansare de un avion L-1011 Stargazer carrier.

„Misiunea se va concentra asupra dinamicii atmosferice de suprafață”, potrivit lui Christine Bonniksen, directorul executiv al programului CYGNSS. „Putem aduna informații pentru a înțelege mai bine cum cresc în intensitate uraganele”.

„Prognozele privind uraganele s-au îmbunătățit constant, însă prognozarea intensității lor nu a progresat mai deloc”, a explicat și Chris Ruf, coordonatorul științific al programului CYGNSS, profesor de științe atmosferice la Universitatea din Michigan. Datele ce vor fi obținute de sateliții CYGNSS vor îmbunătăți și prognozele privind intensitatea acestor furtuni tropicale.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Misiunea CYGNSS are un buget de 157 de milioane de dolari și constă în opt sateliți de mici dimensiuni ce vor fi plasați pe orbită la o altitudine de 508 kilometri, sub un unghi de 35 de grade. Această „constelație” de sateliți va măsura viteza vântului, folosindu-se de semnalele GPS reflectate de Pământ. Suprafața Terrei acționează ca o oglindă, reflectând semnalele GPS înapoi în spațiu. Dacă la suprafață nu bate vântul, semnalul GPS reflectat este relativ clar. Dacă apar intensificări ale vântului, „imaginea” formată de semnalele radio devine neclară pentru că semnalele radio sunt mai difuze, conform lui Chris Ruf.

Alte articole

Astronauți NASA şi tehnologie românească la SpaceFEST 2026, cel mai mare eveniment aerospaţial din regiune

Un licean român a proiectat un „oraş cosmic” şi a câştigat premiul I la competiția NSS şi NASA. Mihai Cheţa, în campania „100 de tineri pentru dezvoltarea României”

Viteza vântului este un indiciu important al puterii unui uragan. În prezent, nu pot fi obținute imagini din satelit ale furtunilor decât o dată la trei zile, pentru că acesta este intervalul de timp necesar pentru un satelit meteorologic să revină asupra aceleiași regiuni terestre unde s-a dezlănțuit furtuna. Sateliții CYGNSS vor putea efectua măsurători la fiecare șapte ore și vor monitoriza astfel schimbările ce se produc în interval de timp mai mic de o zi.

O altă problemă pe care CYGNSS urmează să o rezolve este cea a lungimii de undă a radarelor folosite de sateliții meteorologici existenți. Spre exemplu, misiunea (acum încheiată) Tropical Rainfall Measuring Mission nu putea „citi” viteza vântului pentru că folosea radarul la o lungime de undă destinată pentru a „vedea” ploile. Sateliții GPS transmit pe o lungime de undă de aproximativ 1500 megaherți, putând „vedea” și prin precipitații. Avioanele care zboară direct în „ochiul” uraganelor pot oferi măsurători mai exacte ale vitezei și direcției vântului, însă pentru ca aceste măsurători să fie cât mai precise este nevoie de mai multe incursiuni în interiorul furtunilor, iar astfel de misiuni sunt periculoase pentru piloți.

Dacă vremea o va permite, luni, un avion L-1011 Stargazer carrier va decola de la Cape Canaveral Air Force Station și va urca până la altitudinea de 12.192 de metri, de unde vor fi aprinse motoarele rachetei Pegasus care va transporta cei opt sateliți pe orbită.

Această misiune nu se va concentra doar asupra uraganelor. Un alt obiectiv al misiunii este legat de studierea umidității în sol și de studierea Oscilației Madden-Julian care influențează regimul de precipitații deasupra Oceanului Indian.

Durata misiunii CYGNSS este de doi ani, dar în cazul în care nu vor exista probleme tehnice, ar putea fi extinsă.

Citeşte şi Cercetătorii de la NASA creează dronele subacvatice cu ajutorul inteligenţei artificiale