CALENDAR ORTODOX 2017: BOTEZUL DOMNULUI sau BOBOTEAZA

Ortodoxe 
Botezul Domnului 
(Boboteaza — Dumnezeiasca Arătare. Harți)

Greco-catolice 
Botezul Domnului (Boboteaza). Sfințirea Mare a apei. Harți

Romano-catolice 
Epifania Domnului 
Sf. Andrei Corsini, ep.

Sărbătoarea Botezului Domnului (Boboteaza) este prăznuită în Biserica Ortodoxă la 6 ianuarie. 
Acest mare praznic împărătesc mai poartă numele de „Epifania” sau „Arătarea Domnului”, pentru că în această zi s-a arătat Mântuitorul, care stătuse până atunci necunoscut. În această zi Hristos a ieșit pentru prima dată în lume, fiind mărturisit ca Mesia. 
Botezul pe care Sfântul Ioan Botezătorul îl făcea în râul Iordan era, potrivit părintelui Ilie Cleopa (vol. „Predici la praznice împărătești”, 1996), un botez al pocăinței, un botez de pregătire a botezului creștin.

Alte articole

Calendar ortodox 5 aprilie 2025. Sărbătoare mare în Postul Paştelui, sâmbăta se face pomenirea morţilor. Cine sunt românii care au onomastica

Vacanța de vară 2025. Când începe și cât durează cea mai așteptată vacanță de către elevi

Iisus Hristos nu avea nevoie de acest fel de botez, al pocăinței, pentru că nu avea păcate și nu avea ce ispăși. Atunci de ce a primit Mântuitorul Hristos un botez cu apă, făcut de cel care se considera pe sine nevrednic, plecându-se, să-I dezlege cureaua încălțămintelor (Marcu 1, 7).

Sfântul Ioan mărturisea atunci când boteza în Iordan zicând: „Eu v-am botezat pe voi cu apă, iar Acela (Hristos) vă va boteza cu Duh Sfânt” (Marcu, 1,8). Acum, când venise Hristos să fie botezat, putea să îl și arate nu numai să-L mărturisească, pentru ca mărturisirea lui să nu rămână îndoielnică: „Iată Mielul Lui Dumnezeu, Cel ce ridică păcatul lumii” (Ioan 1,29).

De acum mulțimile nu mai puteau pune la îndoială cele pe care le spunea Sfântul Ioan Botezătorul, la care venea mulțime mare de popor: „Ieșeau la el tot ținutul Iudeii și toți cei din Ierusalim și se botezau de către el, în râul Iordan, mărturisindu-și păcatele (Marcu 1, 5). Acum Iisus Hristos S-a făcut cunoscut, căci mai înainte nici chiar Ioan nu-L cunoscuse (Ioan 1,31)

Pentru faptul că Botezul Domnului se mai numește și „Arătarea Domnului”, arhimandritul Ilie Cleopa arăta în vol. „Predici la praznice împărătești” că este bine să știm că două sunt arătările Domnului. Una este cea de acum, de la râul Iordan, când Hristos a fost botezat de Sfântul Proroc Ioan Botezătorul, cu botezul pocăinței deși era fără de păcat. Iar cea de-a doua este venirea de la sfârșitul lumii, care se va face într-un alt chip, atunci Mântuitorul se va arăta în toată slava Sa cu putere multă, împărat și Judecător al lumii.

La Botezul Domnului în Iordan, Sfânta Treime s-a arătat pentru prima dată: Dumnezeu Tatăl, prin glasul care zice: „Acesta este Fiul Meu iubit întru care am binevoit” (Matei 3, 17); Duhul Sfânt în chip simbolic de porumbel, care odihnește peste Hristos; și Mântuitorul botezat de Sfântul Proroc Ioan în apa Iordanului. 
Ca și alte sărbători împărătești, Botezul Domnului era prăznuit întotdeauna cu mare solemnitate. În jurul anului 400, împărații Honorius și Arcadius au interzis spectacolele de circ în această zi. Cel mai de seamă eveniment legat de această sărbătoare în vechime era botezul catehumenilor (cei care doreau să devină creștini), care voiau să imite astfel botezul Mântuitorului în Iordan. Cum botezul era numit în vechime „luminare”, sărbătoarea Bobotezei a mai primit numele de „sărbătoarea luminilor” sau „a luminării”. 
La români, sărbătoarea a fost, alături de cea a Nașterii Domnului, una dintre cele mai populare. În fiecare an, în cetățile de scaun ale Țărilor Românești, Botezul Domnului se serba cu deosebit fast, iar sfințirea Agheasmei Mari se făcea întotdeauna de mitropolitul țării, în prezența domnitorului și a curții.

La sărbătoarea Botezului Domnului, patriarhul Daniel va oficia, vineri, Sfinţirea cea Mare a apei în faţa Reşedinţei patriarhale după Sfânta Liturghie oficiată în Catedrala patriarhală (ora 12.00), anunţă Patriarhia Română.

În curtea Catedralei patriarhale a fost înălţată, ca în fiecare an, o cruce din cetină de brad, împodobită cu flori şi busuioc. De asemenea, au fost pregătite peste 20 de vase cu o capacitate de aproximativ 12.000 de litri de apă de la izvorul din Grădina Maicii Domnului de pe Dealul Patriarhiei.

După sfinţire, apa va fi oferită credincioşilor prezenţi la Catedrala patriarhală cu prilejul sărbătorii Botezului Domnului, precizează reprezentanţii Patriarhiei.

Boboteaza este sărbătorită pe 6 ianuarie şi, împreună cu ziua Sfântului Ioan Botezătorul, prăznuit pe 7 ianuarie, marchează finalul perioadei de 12 zile a sărbătorilor de iarnă, care încep în Ajunul Crăciunului.

Boboteaza reprezintă o sărbătoare importantă pentru creştinii ortodocşi şi catolici. Catolicii sărbătoresc pe 6 ianuarie Epifania, care simbolizează anunţarea naşterii lui Hristos regilor magi, care i-au adus daruri, aur, smirnă şi tămâie, iar ortodocşii celebrează botezul Mântuitorului în apele Iordanului de către Sfântul Ioan Botezătorul.

Potrivit tradiţiei populare, în noaptea de Bobotează, fetele tinere îşi leagă pe inelar un fir roşu de mătase, pun o rămurică de busuioc sub pernă şi îşi visează ursitul. De asemenea, se spune că fetele care cad pe gheaţă în ziua de Bobotează se vor mărita în acel an. 

Se mai crede că animalele din grajd vorbesc la miezul nopţii înainte de ziua de Bobotează despre locurile unde sunt ascunse comorile.

De Bobotează nu se spală rufe, sunt interzise certurile în casă şi nu se împrumută nimic.

Un alt obicei mai este întrecerea bărbaţilor înot după cruce. Preotul aruncă o cruce în apă şi mai mulţi bărbaţi se aruncă pentru a o aduce înapoi. Primul care ajunge la cruce primeşte binecuvântarea preotului şi se consideră că va avea noroc tot restul anului. În trecut, bărbatul care aducea crucea la mal primea daruri de la domnitorul ţării.

În unele sate, în trecut, femeile se adunau în grupuri mari, la una dintre ele acasă, şi aduceau mâncare şi băutură, cântau şi dansau. Dimineaţa ieşeau pe stradă şi luau pe sus bărbaţii care le apăreau în cale, îi duceau la râu şi îi ameninţau cu aruncatul în apă.

În alte zone ale lumii, tradiţiile şi obiceiurile de Bobotează sunt diferite.

În Franţa, pe vremuri se gătea „la galette des rois”, o plăcintă care se împărţea, potrivit obiceiului, în tot atâtea felii câţi oameni erau la masă şi una în plus, denumită „a Bunului Dumnezeu” sau „a Fecioarei”, care era dată primului sărac.

În prezent se ascunde o figurină, sub forma unui rege mag, în interiorul plăcintei, iar acela dintre meseni care va descoperi figurina în porţia sa va fi regele zilei.

În Olanda şi în Belgia se prepară un desert cu cremă de migdale, în care se ascunde o figurină sub forma unui mag, la fel ca în Franţa. Membrul cel mai tânăr din familie se aşează sub masă şi alege feliile, iar cel desemnat rege al zilei îşi alege şi o regină. Pe timpul zilei, copiii merg cu steaua din casă în casă pentru a primi dulciuri şi mandarine.

După Bobotează, în ziua de 7 ianuarie, se sărbătoreşte Sfântul Ioan Botezătorul.

Se spune că în dimineaţa zilei de Sfântul Ion, oamenii trebuie să se stropească cu agheasmă, pentru a fi feriţi de boli în timpul anului. De asemenea, conform tradiţiei populare, se spune că după Sfântul Ion „se botează gerul”, adică temperaturile încep să crească.

De Sfântul Ioan, există obiceiul numit „Udatul Ionilor”. În Bucovina de exemplu, în trecut, se punea un brad împodobit la porţile tuturor celor care purtau numele de Ion, iar aceştia dădeau o petrecere.

În Transilvania, cei care purtau acest nume erau purtaţi prin sat până la râu, unde erau botezaţi.

Sfântul Ioan mai este numit şi Înaintemergătorul, pentru că este cel care a anunţat venirea lui Hristos. Părinţii lui sunt preotul Zaharia şi Elisabeta, care erau rude cu părinţii Fecioarei Maria, Ioachim şi Ana.

Arhanghelul Gavriil i-a vestit lui Zaharia că soţia sa va naşte un fiu la bătrâneţe şi se va chema Ioan. Zaharia nu a crezut acest lucru şi a rămas mut până când Elisabeta a născut.

Potrivit învăţăturilor religioase, Ioan a avut menirea de a pregăti poporul pentru primirea lui Iisus Hristos. Soţia fratelui lui Irod a fost cea care a poruncit să i se taie capul lui Ioan Botezătorul, din ură, la un ospăţ de ziua lui Irod.