Dacian Cioloş: Gaura în buget este o „fumigenă”. Am guvernat cu responsabilitate şi prudenţă

„Nu există nicio ‘gaură’ în bugetul anului 2016. Dacă o astfel de ‘gaură’ ar fi existat, aceasta ar fi trebuit să aibă un impact asupra deficitului. Am încheiat însă anul cu un deficit de 2,6%, mai mic decât cel estimat inițial (de 2,8%), ceea ce demonstrează că am guvernat cu responsabilitate și prudență într-un an cu numeroase presiuni electorale. Mai degrabă, această idee poate fi considerată o ‘fumigenă’ a celor care caută scuze pentru a explica de ce nu pot realiza promisiunile făcute în campanie de PSD și ALDE”, a afirmat Cioloș, pe Facebook.

El consideră că se poate vorbi, cel mult, de „o estimare prea ambițioasă” atunci când a fost făcută proiecția bugetară pe 2016 la capitolul fonduri externe nerambursabile, dar menționează că estimarea inițială a fost realizată de Guvernul Ponta în 2015, Cabinetul Cioloș preluând această estimare existentă la Ministerul de Finanțe atunci când a adoptat bugetul.

„În 2015, Guvernul Ponta a estimat că în 2016 ar putea fi încasate 12,3 miliarde de lei din fonduri europene. Estimarea s-a dovedit a fi total nerealistă, în condițiile în care programele europene de finanțare erau blocate sau mult întârziate. Dacă ne uităm la tot ceea ce a primit România în 2016, se poate spune că am avut un record de încasări, cu peste 7 miliarde euro, cea mai mare sumă primită de la aderare până în prezent într-un singur an”, a explicat Dacian Cioloș.

Potrivit acestuia, Guvernul PSD a ratat primii doi ani de absorbție de fonduri europene, 2014 — 2015, atrăgând numai 0,44 miliarde lei.

Alte articole

Guvernul aprobă 2,4 miliarde de lei din Fondul de rezervă, pentru Programul ”Anghel Saligny”. Unde vor ajunge, concret, banii

În Bulgaria se poate! Premierul Rosen Jeleazkov și-a dat demisia după prostestele uriașe de la Sofia! Exasperați de criza economică și de noile taxe și politicile economice, bulgarii au ieșit cu sutele de mii în stradă

„Ca să înțelegem mai bine rezultatele Guvernului Cioloș la capitolul fonduri europene, este suficient să comparăm cele două exerciții bugetare europene, 2007 — 2013 față de 2014 — 2020. În anul 2009, al treilea an al exercițiului, au fost atrași 1,9 miliarde lei, iar în anul 2016, al treilea an al exercițiului curent, absorbția este de 5,2 miliarde lei. De aproape 3 ori mai mult!”, a arătat Cioloș.

Fostul premier susține că în ultimii ani au fost supraestimate „de foarte multe ori” veniturile din fonduri europene.

„Nu e prima dată când acestea nu se realizează conform prognozei. Este o problemă structurală, a modului în care se realizează proiecția bugetară corelat cu implementarea proiectelor europene realizate de instituțiile publice și care nu a fost specifică acestui an, așa cum se lasă să se înțeleagă. În ultimii ani au fost aproape sistematic diferențe între veniturile estimate și cele realizate din fonduri europene. În 2014, au fost prognozate 14,8 miliarde lei și au fost realizate 12,9 miliarde lei, deci au ‘lipsit’ aproape 2 miliarde de lei. Iar în 2013 a fost și mai rău, după ce au fost prognozate la rectificare încasări de 12,4 miliarde lei, în final au fost realizate venituri mai puține cu peste 3 miliarde de lei, iar în 2012 au ‘lipsit’ din aceleași motive 4,6 miliarde lei”, a precizat Dacian Cioloș.

Acesta a arătat că nerealizarea unor venituri bugetare estimate în 2016 nu are impact negativ asupra bugetului din 2017.

„Cei care afirmă că din veniturile prognozate și nerealizate în bugetul pentru 2016 ar fi putut face în 2017 spitale, autostrăzi, majorări de salarii și pensii fac afirmații pur propagandistice, fără legătură cu regulile de execuție bugetară. Nu am lăsat nicio moștenire grea actualului Guvern. Dimpotrivă, le-am ușurat povara fiscală prin rambursări mai mari de TVA (1 miliard de lei în plus) și le-am creat condiții favorabile pentru a încasa mai mulți bani europeni în 2017”, a adăugat Cioloș.

Referindu-se la rectificarea bugetară din luna noiembrie 2015, el a explicat că, având în vedere evoluția economiei din primul semestru, care a înregistrat un ritm de creștere de 5,2%, se justifica o rectificare bugetară pozitivă în semestrul al doilea, dat fiind faptul că veniturile reale erau mai mari decât cele prognozate.