Frăţia masonică din Bihor care proteja un judecător corupt. Chestorul Liviu Popa, trimis în judecată

Procurorii menţionează în rechizitoriul că cei doi înalţi funcţionari publici au omis să scrie în declaraţiile de interese că fac parte din Loja Masonică a Ţării Crişurilor, membră în Marea Lojă Naţională a României (MLNR), aşa cum prevede Legea 161, referitoare la incompatibilităţi. Acest fapt ar fi condus la apariţia unor decizii favorabile unor membri ai societăţii secrete în speţe anchetate la poliţie sau judecate la instanţele locale.

Un al treilea membru al lojei de Oradea, omul de afaceri bihorean Ioan Mintaş, este unul dintre cei care ar fi beneficiat de pe urma „frăţiei masonice“, aşa cum o numesc procurorii. Anchetatorii menţionează cazul unui dosar, cu numărul 2734/111/2016, înregistrat pe rolul Tribunalului Bihor şi repartizat la data de 30 iunie 2016 judecătorului Ovidiu Galea. În această cauză, reclamantul a fost societatea Ciac SA, reprezentată de administratorul special Ioan Mintaş, scrie Adevarul.

Procurorii spun că, având în vedere apartenenţa la Masonerie a celor doi, judecătorul era obligat să se recuze. Pe de altă parte, faptul că magistratul nu şi-a făcut publică oficial calitatea de membru al societăţii secrete, a împiedicat alte părţi implicate în dosar să emită contestaţii, în cazul în care ar fi dorit. Anchetatorii adaugă faptul că firma administrată de Mintaş a fost implicată de-a lungul timpului în mai multe litigii de natură civilă sau comercială.

Anchetatorii menţionează că, în una dintre aceste speţe, societatea a primit, pe 1 iunie 2016, o sentinţă favorabilă la Curtea de Apel Oradea, cazul fiind soluţionat de judecătoarea Irina Carmen Galea, soţia magistratului Ovidiu Galea. „În perioada în care s-a judecat dosarul nr. 7.104/111/2013 al Curţii de Apel Oradea, respectiv în perioada 11 ianuarie 2016 – 1 iunie 2016, judecătorul ( n.r. – Ovidiu Galea) a avut zeci de convorbiri şi comunicaţii cu omul de afaceri (n.r. – Ioan Mintaş), din care 8 convorbiri telefonice şi 28 mesaje scrise.

Alte articole

Dosarul generalului Zisu. DNA ar fi găsit 4.600 de tablouri și 31 de ceasuri de lux la domiciliul lui Cătălin Zisu

Percheziţii DNA la Comandamentul Logistic Întrunit al Armatei. Este vizat generalul cu 3 stele Cătălin Zisu. S-au găsit peste 2.000 de tablouri din registrele MApN, peste 10 ceasuri de lux și acte de proprietate a mai multor case în străinătate

În perioada în care s-a judecat dosarul nr. 2734/111/2016 al Tribunalului Bihor, judecat chiar de către (n.r. – Galea), respectiv în perioada 30 iunie 2016 – 15 noiembrie 2016, judecătorul a avut, în total, 15 de convorbiri şi comunicaţii cu omul de afaceri, dintre care 11 convorbiri telefonice şi 4 mesaje scrise, fapt obiectiv ce demonstrează o legătură foarte apropiată între cei doi «fraţi masoni»“, arată procurorii în rechizitoriu. Procurorii DNA au mai stabilit că omul de afaceri Ioan Mintaş a făcut obiectul unor dosare penale aflate în instrumentarea I.P.J. Bihor, instituţie condusă chestorul Popa.

Unul dintre dosare a avut ca obiect încheierea de către firma administrată de Mintaş a unui act adiţional antedatat cu Universitatea din Oradea, în urma căruia firma Ciac SA a încasat în mod nelegal 1,3 milioane lei. În anchetă au fost implicaţi şi procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Bihor care i-au furnizat obligatoriu lui Popa date cu caracter secret din cadrul investigaţiei. În acelaşi timp, anchetatorii subliniază în rechizitoriu că, în faza de urmărire penală, ar fi existat riscul ca mai multe cereri ale procurorilor depuse la Tribunalul Oradea în această speţă să ajungă la judecătorul Galea.

Procurorii mai spun că Liviu Popa, în calitate de inspector-şef al IPJ Bihor, a avut discuţii cu reprezentanţii ai DNA Oradea, în perioada aprilie-iunie 2013, referitoare la ancheta întreprinsă de procurori pentru probarea unor infracţiuni de corupţie comise de către judecătorul Ovidiu Galea. Rechizitoriul arată că Popa a avut acces inclusiv la informaţiile furnizate şi numele „unor investigatori cu identitate protejată din cadrul Direcţiei Generale Anticorupţie“ care au participat la acest caz. Judecătorul Galea era suspectat că a luat mită pentru a soluţiona favorabil dosare grave, inclusiv în speţele unor infracţiuni cu omor. „Aceste demersuri, coroborate cu informaţiile deţinute de DNA privind implicarea judecătorului Galea au generat investigaţii şi constituirea unor dosare penale la nivelul DNA, în acest context ofiţerul (n.r. – Popa) având cunoştinţă că magistratul (n.r. – Galea) face obiectul unor investigaţii ale structurilor anticorupţie.

Or, în condiţiile în care din exploatarea mandatelor de supraveghere tehnică emise în prezenta cauză a rezultat că între cei doi exista, în realitate, o relaţie apropiată, organele de urmărire penală au procedat la investigarea amănunţită a acestei relaţionări, rezultând astfel legătura infracţională dintre poliţist şi magistrat“, se mai arată în rechizitoriu. Anchetatorii susţin că inspectorul şef Popa făcea demersuri pentru a afla dacă fratele mason Galea se află în atenţia instituţiilor anticorupţie. Atât chestorul Liviu Popa, cât şi judecătorul Ovidiu Galea, sunt cercetaţi şi pentru alte fapte penale. Chestorul Popa pentru pentru fapte de corupţie, iar judecătorul Galea pentru infracţiuni în legătură cu serviciul, anterior fiind cercetat şi pentru fapte de corupţie. Dosarul în care cei doi sunt inculpaţi se află pe rolul Curţii de Apel Oradea, însă a fost cerută strămutarea lui la Curtea de Apel Cluj, acolo unde un alt dosar în care a fost inculpat judecătorul Galea a fost desfiinţat şi retrimis pentru refacere la DNA. Reprezentanţii Lojei Masonică a Ţării Crişurilor au refuzat să facă declaraţii publice referitoare la trimiterea în judecată a celor doi membri.