Românii, codaşi când vine vorba de reciclare. Vezi pe loc suntem În Uniunea Europeană

„Tranziția economiilor de la o structură lineară la una circulară oferă oportunitatea de a le reinventa și de a le face mai durabile și competitive. Astfel, putem stimula investițiile și putem aduce beneficii atât pe termen scurt, cât și pe termen lung pentru economie, mediu și cetățeni. Eficiența resurselor din România este scăzută, iar economia circulară este subdezvoltată. În 2015, ‘productivitatea resurselor’ a fost una dintre cele mai scăzute din UE, înregistrând 0,31 euro/kg față de media Uniunii 2 euro/kg. România încă nu a adoptat un program de politici naționale pentru o economie circulară, cu toate că are câteva inițiative care vin în sprijinul tranziției spre o economie circulară”, se menționează în document.

Potrivit raportului, România are niveluri de reciclare și compostare foarte scăzute, respectiv 16%, față de media europeană de 44%, precum și rate ridicate de depozitare a deșeurilor.

Potrivit Agerpres, în ceea ce privește starea de conservare a speciilor protejate, documentul Comisiei Europene precizează că aceasta este inadecvată în 67,19% dintre cazuri, favorabilă în proporție de 19%, necunoscută (8,42%) și, nu în ultimul rând, nefavorabilă (5%).

La capitolul „Calitatea aerului” se menționează că, în România, „emisiile de poluanți atmosferici din România au scăzut semnificativ” și „se încadrează în plafoanele naționale de emisie aplicabile în prezent”.

Alte articole

Ministrul Justiției, Radu Marinescu, reacție dură după ce Nicușor Dan a refuzat să semneze decretele de pensionare a 73 de judecători: „Nu trebuie să existe un război, ci un dialog”

Guvernul Nicuşor-Bolojan propune măsuri drastice în Justiţie. Creşte vârsta de pensionare la 65 de ani pentru magistraţi şi se elimină cumulul pensiei cu salariul

„Aceste tendințe trebuie să continue dacă se dorește ca România să se conformeze și în ceea ce privește calitatea aerului. În același timp, calitatea aerului din România continuă să fie un motiv de îngrijorare. Agenția Europeană de Mediu a estimat că, în 2013, numeroase decese premature au fost asociate concentrațiilor de particulele atmosferice în suspensie, de ozon și oxizi de azot. Acest lucru este cauzat și de depășirile standardelor UE privind calitatea aerului. România trebuie să-și intensifice eforturile în vederea îndeplinirii standardelor UE privind calitatea aerului”, atenționează forul european.

Cu toate acestea, raportul CE arată că România beneficiază de o serie de oportunități pentru a-și îndeplini angajamentele, cum ar fi „eliminarea obstacolelor din calea absorbției adecvate și focalizarea fondurilor UE, dar și utilizarea următorului ciclu de gestionare a bazinului hidrografic pentru a îmbunătăți rețelele de monitorizare și metodele de evaluare a stării apelor”.

„Raportul lansat astăzi de Comisia Europeană relevă elemente îngrijorătoare privind politica de mediu a României. Avem obligația de a implementa legislația UE în domeniul deșeurilor și apelor urbane reziduale pentru a ne îndeplini obiectivele asumate la nivel european. Autoritățile și agențiile implicate trebuie coordonate eficient, iar capacitatea lor administrativă crescută pentru a face față acestor provocări. Implementarea legislației UE pentru protecția mediului creează oportunitatea dezvoltării unor noi industrii în România. Fie că e vorba de reciclare, gestionarea apelor, protecția mediului și a biodiversității, toate acestea, guvernate inteligent pot aduce creștere economică și crea locuri de muncă, pe lângă beneficiile evidente asupra sănătății populației și standardelor de viață”, este de părere Adina Vălean, președintele Comisiei pentru Mediu, Sănătate Publică și Siguranță Alimentară, în Parlamentul European.

Recent, ministrul Mediului, Daniel Constantin, declara că România are o problemă foarte gravă pe domeniul deșeurilor, iar Comisia Europeană (CE) ne-ar putea amenda la Curtea Europeană de Justiție (CEJ), în februarie — martie, pentru că nu am închis toate depozitele de deșeuri neconforme.

„România are o problemă foarte gravă în domeniul deșeurilor. Din 65 de depozite, mai avem 20 care nu sunt închise, toate termenele fiind depășite demult. În privința situației celor 20 de depozite de deșeuri, trebuie să găsim o sursă de finanțare din bugetul de stat pentru a face acest lucru. În februarie — martie, Comisia Europeană ne-ar putea amenda la Curtea Europeană de Justiție, iar amenzile nu sunt de neglijat, de ordinul miilor de euro pe zi”, a spus Constantin, în timpul audierilor pentru buget din comisiile de specialitate ale Parlamentului.

Pe de altă parte, ministrul Mediului a precizat că România trebuie să aibă și o Rețea de Monitorizare a Aerului, „pentru că altfel nu putem măsura calitatea aerului”.

România a negociat 36 de condiționalități, acceptate de Guvern în 2014. Întârzierea îndeplinirii condiționalităților poate duce la suspendarea integrală sau parțială a plăților aferente Programelor Operaționale care sunt vizate de respectivele clauze preliminare. Data de 31 decembrie 2016 era termenul limită până la care România trebuia să îndeplinească toate aceste condiționalități.

În calitate de stat membru al Uniunii Europene, România are de îndeplinit, până în 2020, conform directivelor europene, următoarele obiective: minimum 50% rată de reutilizare și reciclare din masa totală a cantităților de deșeuri (hârtie, metal, plastic și sticlă), minimum 70% nivel de pregătire pentru reutilizare, reciclare și alte operațiuni de valorificare materială de minimum 70% din masa cantităților de deșeuri ne-periculoase provenite din activități de construcție și demolări, 60% valorificare a deșeurilor de ambalaje din total ambalaje introduse pe piața națională. De asemenea, țara va trebui să atingă, anual, o cantitate colectată de deșeuri electronice de 4 kg/locuitor și să colecteze separat bio-deșeurile în vederea compostării și fermentării acestora.

România are termen până la finalul anului 2017 să închidă gropile de gunoi neconforme. Termenele UE prevăzute pentru închiderea treptată a depozitelor de deșeuri neconforme sunt programate la fiecare dată de 16 iulie ale fiecărui an, până în 2017. În caz contrar, România ar putea primi sancțiuni din partea forului european.

Sancțiunile europene se decid în urma unui proces în care statul român și Comisia Europeană (CE) se judecă la Curtea Europeană de Justiție de la Luxemburg, precedat de o serie de avertismente și ultimatumuri de conformare din partea forului european.