Parchetul General: Prin decizia CCR din iunie 2016 nu a fost dezincriminată infracţiunea de abuz în serviciu

Curtea statuează că neîndeplinirea ori îndeplinirea defectuoasă a unui act trebuie analizată numai prin raportare la atribuţii de serviciu reglementate expres prin legislaţia primară – legi şi ordonanţe ale Guvernului, mai spun procurorii, potrivit News.ro.

„Trebuie menţionat faptul că Decizia nr. 405/2016 este o decizie interpretativă, care nu afectează conţinutul normativ al actului controlat, ci doar înţelesul său contrar Constituţiei. Practic, fără a se declara neconstituţionalitatea textului, Curtea reinterpretează norma şi stabileşte care este interpretarea compatibilă cu Constituţia. În consecinţă, prin această decizie nu a fost dezincriminată infracţiunea de abuz în serviciu”, arată reprezentanţii Ministerului Public.

Procurorii precizează că CCR a decis în legătură cu definirea infracţiunii de abuz în serviciu că prevederile legii sunt constituţionale “în măsura în care prin sintagma îndeplineşte în mod defectuos din cuprinsul acestora se înţelege îndeplineşte prin încălcarea legii„.

Ministerul Public mai arată că dispozitivul acestei decizii se completează şi trebuie interpretat/aplicat în raport cu considerentele care îl fundamentează şi explicitează.

Alte articole

Guvernul Bolojan interzice angajările în acest domeniu. Devine lege în toată România, cu închisoare între 2 și 7 ani

Ovidiu Tender a scăpat de condamnarea de 12 ani de închisoare pentru abuz în serviciu. Motivarea instanţei

Precizările vin în contextul dezbaterilor lansate în spaţiul public referitoare la o presupusă dezincriminare a infracţiunii de abuz în serviciu.

Curtea de Apel Alba Iulia a motivat marţi anularea unei condamnări date într-un caz de abuz în serviciu prin faptul că o decizie din 2016 a Curţii Constituţionale a dezincriminat parţial abuzul în serviciu, arătând că inculpatul fusese condamnat pentru că a încălcat o hotărâre de guvern, nu o lege, o ordonanţă sau o ordonantă de urgenţă.

“Curtea statuează că neîndeplinirea ori îndeplinirea defectuoasă a unui act trebuie analizată numai prin raportare la atribuţii de serviciu reglementate expres prin legislaţia primară – legi şi ordonanţe ale Guvernului”, se arată în motivarea instanţei.

Curtea de Apel Alba Iulia a constatat că, urmare a deciziei de neconstituţionalitate din vara anului trecut, practic, “a intervenit o modificare a elementelor constitutive ale acestei infracţiuni, sub aspectul laturii obiective, fiind limitat domeniul de aplicare al acestei infracţiuni prin excluderea tuturor cazurilor în care norma a cărei încălcare este imputată subiectului activ al infracţiunii nu este o lege, o ordonanţă sau o ordonanţă de urgenţă”.

Modificări ale articolului 297 alin. 1 din Codul penal, privind abuzul în serviciu, au fost aduse şi prin OUG 13, însă acestea nu s-au limitat doar la decizia CCR din iunie 2016, ci au adus mai multe completări. Ordonanţa 13 adoptată în 31 ianuarie de Guvern a fost abrogată cinci zile mai târziu printr-o altă Ordonanţă de Urgenţă, astfel că acele modificări şi completări nu sunt, în prezent, în vigoare.

OUG 13 a fost contestată de societatea civilă, de către magistraţi şi de unii politicieni, care au susţinut că fapta este dezincriminată în interesul unor politicieni cercetaţi sau judecaţi pentru abuz în serviciu.

OUG 13 a fost abrogată în urma protestelor masive de stradă din toată ţara, începute chiar în seara adoptării ordonanţei.