Graţiela Gavrilescu, ministrul pentru relaţia cu Parlamentul, audiată la DNA în dosarul privind OUG 13

Ministrul pentru relaţia cu Parlamentul, Graţiela Gavrilescu, a ajuns, miercuri, la sediul Direcţiei Naţionale Anticorupţie pentru audieri în dosarul privind Ordonanţa de Urgenţă 13 referitoare la modificarea Codurilor Penale, aceasta având calitatea de martor, scrie Mediafax.

Gavrilescu a plecat de la DNA după aproximativ două ore, ea spunând că nu poate da informaţii despre dosarul în care a fost audiată, pentru că este o procedură în curs. Graţiela Gavrilescu a fost audiată în calitate de martor în dosarul în care se fac cercetări legate de modul de elaborare OUG 13 privind modificarea codurilor penale, abrogată ulterior printr-o altă ordonanţă de urgenţă.

„Ce am avut de declarat, am declarat la forurile competente, nu am nimic de adăugat. (…) Este o procedură pe rol”, a spus ministrul Graţiela Gavrilescu, la ieşirea de la DNA, potrivit news.ro.

Direcţia Naţională Anticorupţie a început o anchetă cu privire la modul de elaborarea ordonanţei de urgenţă privind modificarea codurilor penale în urma unui denunţ formulat, în 24 ianuarie, de Mihai Poliţeanu, Elena Ghioc şi Răzvan Patachi, membri ai asociaţiei „Iniţiativa România”.

Alte articole

Elena Udrea, tot mai aproape de eliberare. Instanţa a respins recursul DNA

Vineri 13, probleme mari pentru Florian Coldea, DNA a extins urmărirea penală!

DNA a precizat că în acest dosar se fac acte procedurale cu privire la aspectele sesizate de mai multe persoane, privind posibile fapte legate de „modalitatea de adoptare a unor acte normative”.

Procurorii i-au audiat, săptămâna trecută, pe foştii secretari de stat de la Ministerul Justiţiei Oana Schmidt Hăineală şi Constantin Sima, tot în calitate de martor, ambii declarând că nu au contribuit la elaborarea Ordonanţei de Urgenţă nr. 13 din 31 ianuarie privind codurile penale, abrogată de Guvern la cinci zile după adoptare.

Oana Schmidt Hăineală şi Constantin Sima au fost secretari de stat la Ministerul Justiţiei din 16 ianuarie până în 3 februarie, când Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a decis încetarea detaşării lor, la solicitarea procurorului general al României, care a arătat că măsura trebuie luată pentru a asigura derularea „în condiţii de imparţialitate” a dosarului de la DNA. După decizia CSM, procurorul Oana Schmidt Hăineală a solicitat primului-ministru încetarea calităţii de secretar de stat în Ministerul Justiţiei.

În cadrul anchetei, DNA a cerut de la Ministerul Justiţiei, în original, toate înscrisurile care au legătură cu elaborarea şi emiterea OUG 13 din 31 ianuarie, prin care au fost modificate şi completate Codul penal şi Codul de procedură penală, precum şi cu proiectul de lege adoptat de Guvern pentru graţierea unor pedepse.

DNA a mai solicitat transmiterea documentelor rezultate ca urmare a corespondenţei interinstituţionale şi interne, scrise sau prin poştă electronică, cu privire la cele două acte normative, precum şi precizarea numelui, prenumelui şi a datelor de identificare a persoanelor care au participat la redactarea, întocmirea şi avizarea acestora.

În denunţul de la DNA, membrii asociaţiei „Iniţiativa România” îi acuză pe premierul Sorin Grindeanu şi pe ministrul Justiţiei, Florin Iordache, de favorizarea făptuitorului şi de prezentarea cu rea-credinţă de date inexacte Parlamentului sau preşedintelui României cu privire la activitatea Guvernului sau a unui minister, pentru a ascunde săvârşirea unor fapte de natură să aducă atingere intereselor statului.

Mihai Poliţeanu a fost audiat în 1 februarie la DNA, el susţinând atunci că le-a spus procurorilor şi că vrea să completeze denunţul, solicitând să fie făcute cercetări şi în cazul preşedintelui PSD, Liviu Dragnea, având în vedere atât adoptarea „conspirativă” a OUG de modificare a codurilor penale, cât şi „indiciile publice” privind o întâlnire în care Dragnea i-ar fi cerut „imperativ” lui Iordache adoptarea OUG.

El a precizat că în denunţul care îl vizează pe Dragnea a avut în vedere atât evenimentele din noaptea de 31 ianuarie, când Guvernul a adoptat „conspirativ” o ordonanţă de urgenţă de modificare a codurilor penale, cât şi „indiciile publice ale unei întâlniri între ministrul Justiţiei şi şeful său de partid Dragnea Liviu, în care cel din urmă ar fi solicitat imperativ adoptarea ordonanţei amintite”.

În opinia semnatarilor, „demersurile lui Sorin Grindeanu şi Florin Iordache de promovare a graţierii şi modificării Codului penal şi Codului de procedură penală prin ordonanţe de urgenţă au avut loc cu încălcarea legii şi cu scopul de a zădărnici tragerea la răspundere penală şi executarea unor pedepse, în folosul unor colegi de partid, prieteni sau sponsori politici condamnaţi, trimişi în judecată sau anchetaţi penal în ultimii ani”.