Ministrul Justiţiei: Nu am văzut proiectul privind graţierea. Ce spune despre revocarea şefei DNA

Întrebat, la intrarea în sediul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), unde participă pentru prima dată de la preluarea mandatului la şedinţa Plenului, dacă proiectul de lege privind graţierea ar putea duce la eliberarea unor infactori periculoşi şi, în acest context, dacă îl consideră bun sau rău, ministrul Justiţiei a spus: „Eu ieri să spuneam şi astăzi vă repet că nu am văzut forma proiectului de graţiere din Parlament”.

Tudorel Toader a precizat că, după şedinţa Plenului CSM, va merge în Parlament, la Comisia juridică a Senatului, ca să vadă proiectul.

„Spuneam şi ieri că nu mă exprim în abstract, ci mă exprim în concret. După ce îl văd, vă voi răspunde”, a mai spus Toader.

Întrebat dacă, în urma scandalurilor din ultima perioadă şi a deciziei de luni a Curţii Constituţionale, ia în calcul o eventuală propunere de revocare din funcţie a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Codruţa Kovesi, ministrul Justiţiei a răspuns: „Vă asigur de faptul că veţi primii informaţi despre o astfel de posibilitate”, scrie News.ro.

Alte articole

Consiliul Superior al Magistraturii reacţionează furibund la ancheta Recorder şi acuză „un plan bine stabilit, implicând distrugerea încrederii în sistemul de justiţie”

Ilie Bolojan, reacție după protestul împotriva CSM și majorarea salariului minim: „Vom lua o decizie săptămâna viitoare astfel încât, înainte de sărbători…”

Membrii Plenului CSM iau în discuţie, marţi, punctul de vedere al Direcţiei legislaţie referitor la proiectul de lege privind graţierea colectivă. Direcţia legislaţie din CSM critică proiectul de lege privind graţierea colectivă a unor pedepse şi arată că acesta este insuficient explicat, iar o graţiere colectivă este de natură să „creeze un sentiment de insecuritate socială”.

În şedinţa din 31 ianuarie, în care a adoptat şi OUG 13 privind modificarea codurilor penale, abrogate cinci zile mai târziu, Guvernul a adoptat şi proiectul de lege privind graţierea unor pedepse, care a fost depus la Parlament, fiind în prezent în dezbatere la Comisia juridică a Senatului.

În forma adoptată de Guvern, se graţiază în întregime pedepsele cu închisoare de până la 5 ani inclusiv, aplicate de instanţa de judecată. De asemenea, se înjumătăţesc pedepsele cu închisoarea aplicate femeilor însărcinate şi celor care sunt unic întreţinător de familie, având în întreţinere minori cu vârsta de până la 14 ani dacă nu li s-au interzis drepturile părinteşti prin hotărâre judecătorească. Ambele situaţii trebuie să existe la data intrării în vigoare a legii.

În toate aceste cazuri, graţierea este condiţionată de achitarea în termen de un an de la condamnarea definitivă sau de la punere în libertate a eventualelor despăgurbiri. În cazul neachitării, graţierea este revocată.

Nu beneficiază de prevederile acestei legi persoanele care au săvârşit infracţiuni contra vieţii, vătămări corporale, rele tratamente aplicate minorului, agresiuni asupra fătului, lipsirea de libertate, şantaj, trafic de persoane vulnerabile, omor calificat, violarea domiciliului, bancruta frauduloasă, furtul calificat, înşelăciune, fals în orice formă, părăsirea locului accidentului, represiunea nedreaptă, abuzul în serviciu, conflictul de interese, falsificarea de monedă, falsul intelectual, nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor, traficul de produse toxice, infracţiunile contra securităţii naţionale, cele privind combaterea terorismului, infracţiunile de genocid, contra umanităţii şi război.

Nu sunt graţiate nici persoanele pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de 10 ani sau mai mare. Cei care în decurs de 3 ani săvârşesc o nouă infracţiune execută şi restul de pedepsă.

Prevederile legii referitoare la graţiere nu se aplică recidiviştilor.