Grupul de la Vişegrad cere o reformă a Uniunii Europene pentru interesele tuturor membrilor şi consolidarea statelor naţionale

Această poziție a fost prezentată de premierul polonez Beata Szydlo, gazda reuniunii premierilor din cele patru țări, desfășurată la Varșovia și care survine după ce președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker a prezentat opțiunile posibile pentru viitorul proiectului european.

În cadrul grupului de la Vișegrad ‘am convenit să transmitem că așteptăm de la președintele (Consiliului European) Donald Tusk ca propunerile privind viitorul UE să facă obiectul unui consens prealabil, pentru că ne vom întâlni la Roma doar pentru a anunța împreună un nou plan pentru Europa’, a indicat șefa executivului polonez.

Ea a insistat pe necesitatea menținerii unității blocului comunitar, dar și pe consolidarea rolului statelor naționale în luarea deciziilor la nivel european, solicitând totodată ca eventuale schimbări în cadrul zonei euro să nu afecteze celelalte state membre, potrivit Agerpres.

La rândul său, premierul ungar Viktor Orban a estimat, conform agenției MTI, că în prezent ‘asistăm la apariția unei noi ordini mondiale’, în care țările trebuie să-și decidă locul.

Alte articole

Uniunea Europeană împlinește astăzi, 1 noiembrie 2025, 32 de ani de la înființare. De la aderare, România a plătit 35 de miliarde de euro și a primit 106 miliarde de euro, pe lângă liberă circulație, pace și prosperitate

Ilie Bolojan, mesaj tăios pentru Grindeanu: „Eu pot să plec mâine, dar să mi se spună care sunt soluţiile geniale care nu deranjează pe nimeni”

Tot joi, Comisia Europeană a avertizat că ar putea iniția proceduri de infringement împotriva țărilor care nu primesc migranți conform cotelor obligatorii de refugiați decise în septembrie 2015.

Citeşte şi Ieşirea Marii Britanii din UE va provoca un efect de DOMINO în Europa de Est

Una dintre opțiunile enunțate — și care corespunde gradului cel mai redus de integrare — sugerează limitarea proiectului european la piața unică, pentru a se avea astfel în vedere faptul că cele 27 de state ce vor rămâne în UE după ieșirea Marii Britanii nu pot găsi o poziție comună într-un număr tot mai mare de chestiuni, cum ar fi de exemplu imigrația (politica de azil pentru refugiați) ori apărarea comună.

La cealaltă extremă avem opțiunea care corespunde avansării în direcția unei Europe federaliste, ce presupune o diminuare și mai mult a competențelor statelor naționale în favoarea instituțiilor comunitare și a deciziilor luate la nivelul UE. Între aceste două opțiuni Juncker a enunțat trei posibile căi intermediare, printre care se numără și o Europă cu mai multe viteze, potrivit Agerpres.

Celelalte scenarii intermediare în viziunea Comisiei Europene sunt ca blocul comunitar să se concentreze pe chestiunile în care UE chiar poate aduce o valoare adăugată sau să nu se schimbe nimic în mecanismele actuale.