În mediul rural, unul din 10 copii merge la culcare flămând

Aproape trei sferturi (74 la sută) dintre familiile care locuiesc în mediul rural au avut, în 2016, probleme în a le asigura copiilor o dietă echilibrată şi o alimentaţie de calitate.

De asemenea, unul din 10 copii a mers la culcare flămând, cotă în scădere faţă de 2014, când unul din opt copii se afla în această situaţie, potrivit raportului World Vision România.

Ţara noastră rămâne în coada listei ţărilor UE în ceea ce priveşte dotarea cu utilităţi sanitare.

„Sănătatea şi nutriţia copilului din mediul rural continuă să ridice provocări, lipsa igienei este considerată încă de medicii de familie ca fiind una din principalele cauze de îmbonăviri ale copiilor în ultimele 12 luni. Jumătate din gospodăriile investigate nu deţin utilităţi sanitare, iar asta afectează mai ales gospodăriile cele mai sărace. Chiar dacă acestea există, ele sunt subutilizate, pentru a reduce costurile facturilor”, se mai arată în raportul „Bunăstarea copilului din mediul rural – 2016”.

Alte articole

De ce copiii sunt fascinați de ustensilele de bucătărie. Specialiștii arată cum pot influența dezvoltarea celor mici

Mai mulți copii din Republica Moldova, exploatați într-o fabrică din Italia. Cel mai mic are 8 ani

Potrivit news.ro, din document reiese că a fost înregistrată o creştere a interesului tinerilor pentru igienă, de la trei băi sau duşuri pe săptămână, după cum declarau ei în 2014, la patru băi sau duşuri. Cu toate acestea, 9 la sută dintre copii au spus că în şcolile în care învaţă nu există o sursă de apă pentru spălarea mâinilor, iar 21 la sută că toaleta şcolii nu are apă curentă.

Nutriţia copilului peste doi ani ridică, în continuare probleme, 5 la sută dintre părinţii din mediul rural intervievaţi spunând că le oferă copiilor lor mai puţin de două mese pe zi. Potrivit raportului, calitatea şi modul de hrană pentru copilul de sub doi ani contribuie la îmbolnăvirea acestuia, fiind vorba în special de boli ale sistemului digestiv sau respirator.

Raportul mai arată că procentul copiilor care fumează este în creştere faţă de 2014 – de la 7,3 la sută la 9 la sută, în timp ce incidenţa consumului de alcool a rămas constantă – la 21 la sută.

De asemenea, 30 la sută dintre copiii cu vârste între 7 şi 12 ani prezintă dificultăţi de înţelegere a unui text simplu, în creştere cu două procente faţă de 2014, specialiştii precizând că există un decalaj în ceea ce priveşte educaţia copiilor din mediul rural şi educaţia copiilor din mediul urban.

„Nu putem vorbi de egalitate de şanse între educaţia copilului din rural şi cel din urban. Mai mult decât atât, nu există la nivelul comunităţilor o monitorizare a parcursului şcolar al copilului după absolvirea clasei a VIII-a, eventual până la absolvirea învăţământului general obligatoriu de 10 clase. Datele demonstrează că se menţine decalajul între urban şi rural atât în ceea ce priveşte durata, cât şi calitatea pregătirii şcolare. Există încă un echilibru fragil în privinţa asigurării”, se arată în raport.

Mai mult, 40 la sută dintre copii petrec mai mult de două ore pe zi muncind în gospodărie, un procent mai mic decât în 2014 (58,5 la sută), iar 8 la sută dintre ei chiar lipsesc de la şcoală pentru a se duce la muncă.

Printre cauzele abandonului şcolar în primele opt clase se numără dezinteresul părinţilor pentru educaţia şcolară a copilului, absenteism cauzat de implicarea copilului în munci agricole, abuzul, violenţa, neglijarea, părăsirea şcolii pentru a însoţi părinţii la muncă în străinătate sau plecarea părinţilor la muncă în străinătate şi nesupravegherea copiilor lăsaţi acasă. După clasa a opta, se adaugă şi costurile şcolarizării şi performanţele slabe ale elevului.

În ceea ce priveşte drumul către şcoală, 15 la sută dintre copiii care locuiesc în mediul rural fac mai mult de o oră de acasă până la şcoală, iar faptul că unii dintre ei provin din familii sărace şi, astfel, sunt îmbrăcaţi mai modest sau nu au pachet pentru şcoală, duce la marginalizare.

Studiul arată că 16 la sută dintre copii se simt întotdeauna trataţi diferit faţă de ceilalţi copii din clasă şi nu se simt confortabil în preajma lor.

Specialiştii recomandă implementarea unor proiecte concrete, integrate din „Pachetul integrat de măsuri pentru reducerea sărăciei”, intensificarea acţiunilor de intervenţie pentru prevenirea îmbolnăvirilor, îmbunătăţirea serviciilor de monitorizare şi a mecanismelor de intervenţie a autorităţilor pentru reducerea cazurilor de violenţă împotriva copiilor, lansarea de programe de informare a populaţiei privind oportunităţilor şcolare şi profesionale, dar şi înfiinţarea de servicii de recuperare pentru copiii cu dizabilităţi.

Cercetarea a fost realizată începând cu luna aprilie a anului trecut, pe un eşantion de 2.205 adulţi şi 2.573 de copii şi tineri cu vârste cuprinse între 7 şi 18 ani din 105 comune din judeţele Cluj, Dolj, Ialomiţa, Olt, Vaslui şi Vâlcea.