CALENDAR ORTODOX 2017: Sărbătoare mare, se face pomenirea morţilor. Dezlegare la ulei şi vin

Ortodoxe
Sf. Ier. Sofronie, patriarhul Ierusalimului; Sf. Sfințit Mc. Pionie, preotul din Smirna

Greco-catolice
Sf. aep. Sofronie al Ierusalimului. Harți lactate.

Romano-catolice
Sf. Constantin, rege m.

Sfântul Ierarh Sofronie, patriarhul Ierusalimului, este pomenit în calendarul creștin ortodox la 11 martie. S-a născut în Damasc, Siria, în a doua jumătate a secolului al VI-lea.

Alte articole

Calendar ortodox 6 octombrie 2026. Ziua în care este sărbătorit Toma „necredinciosul”, ocrotitorul „întârziaţilor”

Calendar ortodox 5 octombrie 2026. Săptămâna începe cu o sărbătoare importantă. Rugăciunea zilei pentru sănătate și armonie în familie

A învățat la școlile renumite din vremea sa și a intrat în monahism în mănăstirea Sfântului Teodosie, începătorul vieții de obște, din apropierea Ierusalimului. L-a avut ca îndrumător pe pustnicul Ioan Moscul — autorul valoroasei lucrări „Limonarul” (Livada duhovnicească). A călătorit cu dascălul său în Răsărit și în Apus (ajungând până la Roma) iar după moartea pustnicului Ioan s-a întors la Ierusalim.

După moartea patriarhului Ierusalimului, Zaharia, Sfântul Sofronie a urmat în scaunul patriarhal, în anul 634. S-a făcut cunoscut ca un mare apărător al dreptei credințe, în acea vreme Biserica fiind tulburată de erezia monoteliților, susținută atât de patriarhul Constantinopolului, cât și de papa Honorius.

Monoteliții considerau că în Hristos, Dumnezeul-Om, ar fi existat o singura voință, cea divină. După dezbateri aprinse, al șaselea Sinod Ecumenic (681) a reușit să stingă controversa monotelită, condamnând monotelismul împreună cu toți susținătorii lui.

În anul 638 după ce arabii au cucerit Ierusalimul, Sfântul Sofronie a încheiat cu califul Omar un pact prin care erau recunoscute libertățile civile și religioase ale creștinilor și evreilor în schimbul plătirii unui tribut. În același an, 638, Sfântul Sofronie a plecat în „Ierusalimul cel de sus”.

Postul Paștelui, numit în tradiția populară și Postul Mare sau Postul Păresimilor, este cel mai lung post de peste an, întinzându-se pe o perioadă de șapte săptămâni.

Postul Paștelui precede sărbătoarea Învierii Domnului, fiind un post greu și aspru, mai ales în ultima săptămână, denumită Săptămâna Patimilor.

Acest post face referire la postul de 40 de zile și 40 de nopți ținut de Mântuitorul Iisus Hristos, înainte de a începe propăvăduirea Evangheliei.

Conform credinței populare, Postul Mare este împărțit în două perioade: Postul Păresimilor, care ține până în Duminica de Florii și Postul Paștelui, reprezentat de ultima săptămână, Săptămâna Mare.

În Postul Paștelui credincioșii se abțin de la alimentele interzise (carne, ouă, pește, brânză, lapte..), dar, totodată, adoptă o atitudine spirituală, fiind îndemnați la rugăciune și purificare sufletească.

Pe parcursul întregului post există așa-numitele dezlegări la pește, când cei care postesc au voie să consume mâncăruri din pește. Zilele când au loc dezlegările la pește sunt de Praznicul Bunei Vestiri, pe data de 25 martie și de Florii, în duminica dinaintea Paștelui.

Se spune că de la postul propriu-zis pot fi scutiți copiii, femeile gravide, lăuzele și bolnavii, însă asta nu înseamnă că se pot lipsi de postul spiritual și de rugăciuni. Totodată, în Postul Paștelui nu se fac nunți, botezuri și nu se țin petreceri, practic zilele de naștere nu se serbează, iar distracțiile sunt interzise.

După ce au ținut post, creștinii trebuie să se spovedească pentru a putea, mai apoi, să se împărtășească. Spovedania presupune mărturisirea păcatelor și căință. Se face, de obicei, în ultima săptămână de dinainte de Înviere. Tot în ultima săptămână a postului Paștelui, în fiecare biserică creștin-ortodoxă, se oficiază “Deniile”, unele dintre cele mai frumoase și înălțătoare slujbe religioase, săvârșite după orele 18-19, seara.