Mai mult de jumătate dintre moldovenii de peste hotare nu vor să se întoarcă în ţara lor

Cercetarea mai arată că cei mai mulți dintre migranții moldoveni vin acasă de câteva ori pe an și comunică destul de des cu rudele rămase în Republica Moldova, dar corupția și lipsa locurilor de muncă îi determină să rămână să muncească peste hotare.

În total au fost intervievați aproape 600 de cetățeni moldoveni din diferite țări, proporțional cu numărul celor care s-au prezentat la vot la cel de-al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidențiale de anul trecut. Interviurile au avut loc on-line sau telefonic.

Cercetarea arată că tendința de a pleca la muncă peste hotare s-a menținut de-a lungul ultimilor ani în mod constant în Republica Moldova. De exemplu, 12 la sută dintre respondenți au declarat că au plecat din Republica Moldova cu mai puțin de un an în urmă, 22 la sută — acum 1-3 ani, iar 21 la sută au plecat acum 6-10 ani, potrivit Agerpres.

Veniturile moldovenilor stabiliți peste hotare sunt de până la 1000 de euro pentru 40 la sută dintre ei, între 1000-2000 euro — pentru 30 la sută și de peste 2000 de euro — pentru 15 la sută.

Alte articole

Salarii 2025. Cum a reacționat un român din Germania, când a văzut cât câștigă un mecanic în București: „Acum plec”

Aproximativ 100 de emigranţi români ar putea fi deportaţi de SUA la baza din Guantanamo

Preferințele politice ale diasporei sunt destul de diferite față de cele ale moldovenilor rămași în Republica Moldova. Majoritatea respondenților s-au declarat simpatizanți ai Partidului Acțiune și Solidaritate, Platformei Demnitate și Adevăr și Partidului Popular European, precum și ai liderilor acestora, Maia Sandu, Andrei Năstase și Iurie Leancă, dar și ai primarului capitalei, Dorin Chirtoacă.

Părerile diasporei față de puterea din Republica Moldova sunt unele critice, peste 60 la sută dintre imigranții intervievați considerând că actualul guvern de la Chișinău nu face reforme. De asemenea, doar 9 la sută au declarat că l-au votat pe Igor Dodon pentru funcția de președinte, iar 77 la sută — pe Maia Sandu. Cei mai mulți dintre intervievați afirmă că își doresc ca diaspora să aibă locuri de deputat alocate în parlament, iar jumătate dintre ei optează pentru sistemul uninominal pentru următoarele alegeri legislative. Un sfert afirmă că trebuie menținut actualul sistem, iar 20 la sută sunt pentru sistemul mixt de vot.

Sondajul a fost realizat în perioada 17 februarie — 07 martie 2017, având o eroare maximă de eșantionare de ą4.0 la sută.