O falsă cercetătoare şi-a găsit de lucru la 48 de reviste ştiinţifice, iar patru au numit-o redactor-şef

Numele ei este Anna O. Szust. Spunând că este cercetătoare în științe sociale, ea aplică la mai multe publicații științifice pentru a intra în consiliul lor editorial. Unele reviste o recrutează fără să facă verificări. Iar problema este că această femeie nu există. Ana a fost inventată în totalitate de cercetători polonezi preocupați să demonstreze lipsa de seriozitate a unora dintre aceste publicații. În plus, Oszust înseamnă fraudă în poloneză.

„Mii de reviste academice nu caută calitatea. Ele există în primul rând pentru a obține onorarii de la autori: acestea sunt revistele rapace„, spune cercetătoarea Katarzyna Pisanski, într-un comentariu publicat miercuri în revista Nature, citată de Agerpres..

Psiholog la Universitatea din Varșovia și la cea din Brighton, Katarzyna Pisanski și colegii săi au inventat în 2015 personajul Anna O. Szust. Licențiată, interesată de neuroștiințe și științe sociale, ea nu a publicat niciodată în reviste cunoscute și nu are experiență ca editor. ”Dna Fraudă” și-a trimis CV-ul și o scrisoare de intenție la 360 reviste, unele considerate ca fiind serioase, iar altele cu o reputație proastă.

Înainte de a putea fi publicate într-o revistă, articolele sunt citite de editori științifici care analizează dacă articolul merită să fie luat în considerare. Ei decid în consiliul editorial dacă textul trebuie să fie acceptat, respins sau revizuit. Un rol important și prestigios.

Din cele 360 de reviste, 120 figurează în anuarul ”Journal Citation Reports” (JCR), ce reunește titluri care îndeplinesc anumite criterii de calitate. Niciuna dintre aceste publicații nu a acceptat-o pe ”Dna Fraudă”.

Alte 120 sunt în ”Anuarul revistelor cu acces liber” (DOAJ). Opt dintre ele au recrutat-o pe Anna.

Restul de 120 apar pe o listă neagră care include aproximativ 10.000 de reviste cu acces liber ”potențial sau probabil avide”, potrivit Katarzynei Pisanski. Această listă a fost stabilită de Jeffrey Beall, bibliotecar la Universitatea din Colorado. Patruzeci de reviste de pe această listă au fost de acord să o recruteze pe Anna.

Fără a explica de ce, Jeffrey Beall și-a retras lista neagră în ianuarie, când studiul cercetătorilor polonezi era finalizat, relevă aceștia din urmă.

În total 48 de reviste i-au spus DA, Dnei Fraudă, dintre care patru i-au oferit imediat postul de redactor-șef. Nimeni nu a încercat să contacteze universitatea pentru a-i verifica CV-ul.

O duzină de reviste s-au arătat gata să o recruteze pe Anna cu condiția ca aceasta să contribuie cu bani într-un fel sau altul, în timp ce ea însăși nu urma să fie remunerată pentru serviciile sale. I s-a propus să cotizeze pentru a se înscrie la revistă (”doar 650 de dolari”); să facă o donație, să-și prezinte propriile articole cu condiția plății unor onorarii sau să împartă profiturile obținute în urma unor publicări (60% pentru revistă, 40% pentru autoare).

„Numărul revistelor rapace a crescut alarmant”, se neliniștesc cercetătorii polonezi, care evocă cifra de peste 500.000 de articole publicate în 2015. „Fără un consiliu editorial credibil, lucrări științifice care nu sunt riguroase vor constitui o problemă tot mai mare„, estimează acești cercetători.