Comisar al Consiliului Europei: Politica UE faţă de refugiaţi este nesustenabilă

Aflat în vizită în Slovenia, Muiznieks a declarat că mutarea solicitanților de azil ar trebui să țină cont de legăturile de familie, iar statele membre ale UE ar trebui să armonizeze sistemul de asistență pentru azilanți. „Sistemul este nedrept față de țările din prima linie, în special Grecia și Italia (…) pune poveri nesustenabile pe statele din prima linie (…) nu cred că poate funcționa pe termen lung”, a afirmat comisarul.

Răspunderea statelor UE față de cei care solicită azil este stabilită de așa-numitul regim de la Dublin, bazat pe Convenția semnată în capitala irlandeză în 1990, reamintește Reuters. Acest act permite returnarea refugiaților în primul stat sigur în care au ajuns în drumul lor spre Uniunea Europeană. În cele mai multe cazuri, statul respectiv este Grecia sau Italia.

Din acest motiv, mii de refugiați sunt blocați în cele două țări, deși potrivit lui Muiznieks majoritatea speră să obțină azil în Germania și Suedia, unde asistența și sprijinul financiar sunt mai consistente decât în majoritatea statelor europene.

Citeşte şi Ungaria construieşte al doilea gard la frontieră. Premierul Viktor Orban: Va împiedica pătrunderea mulţimilor de imigranţi.

Alte articole

Cum își va petrece Irinel Columbeanu seara de Crăciun: ”Nici prietenii și nici fiica lui nu m-au anunțat, până acum, dacă îl vor invita”

Nicuşor Dan, întrebat despre greşelile coaliţiei: Da, păi să-i încurajăm că nu avem alternative

Standardele privind sprijinul pentru integrare ar trebui armonizate la nivelul superior, a susținut comisarul. În caz contrar, a arătat el, UE se va confrunta cu mișcări secundare ale imigranților, în interiorul Uniunii.

Despre Slovenia, care a fost tranzitată în ultimele șase luni de aproximativ o jumătate de milion de migranți, oficialul Consiliului Europei a afirmat că ar trebui să facă mai multe eforturi pentru integrarea în societate a imigranților, a minorității rome și a săracilor.

Doar o mică parte din migranții ajunși în Slovenia după închiderea rutei balcanice în urmă cu o jumătate de an au cerut azil în această țară. Cei mai mulți și-au continuat drumul spre state europene mai bogate, arată Reuters.