Instanţa supremă cere DNA să precizeze ce legi au încălcat Liviu Dragnea şi ceilalţi inculpaţi din dosarul de abuz în serviciu

Judecătorii au arătat că, în 2 martie, Bombonica Dragnea a depus o cerere de sesizare a Curţii Constituţionale privind definiţia abuzului în serviciu pe două aspecte. Unul dintre aspecte a vizat neclaritatea sintagmei “îndeplineşte în mod defectuos” dacă nu există stabilit un prag minim valoric pentru ca o infracţiune să fie definită ca abuz în serviciu. Faţă de acest aspect, judecătorii au decis să se pronunţe prin încheierea de şedinţă dacă sesizează sau nu Curtea Constituţională.

Procurorul DNA prezent la şedinţa de judecată s-a opus acestei cereri şi a arătat că judecătorii Curţii Constituţionale s-au mai pronunţat în trecut pe speţe similar care aveau acelaşi obiect.

“Cerem respingerea sesizării Curţii Constituţionale ca inadmisibilă. Curtea Constituţională a analizat deja constituţionalitatea reglementărilor pe abuz în serviciu. Noi am explicat legislaţia primară încălcată de inculpaţi, în rechizitoriu. Curtea Constituţională nu poate modifica conţinutul unei legi prin impunerea unui cuantum al pagubelor pentru ca o fapta să fie considerată abuz în serviciu. Relevant este că Înalta Curte s-a pronunţat pe 20 martie, exact pe aceste aspect”, a arătat procurorul.

În replică, avocaţii inculpaţilor au arătat că este nevoie de sesizarea Curţii Constituţionale “pentru stabilitate în societate”, precizând că CCR va spune dacă procesul mai poate continua. Aceştia au susţinut că cererea este admisibilă şi se impune trimiterea acesteia la Curtea Constituţională.

Alte articole

Ovidiu Tender a scăpat de condamnarea de 12 ani de închisoare pentru abuz în serviciu. Motivarea instanţei

Cei 23 de poliţişti de frontieră din Vama Calafat acuzaţi de corupţie au primit mandate de arestare preventivă pentru 30 de zile

Instanţa a continuat cu interogarea inculpaţilor în ceea ce priveşte recunoaşterea vinovăţiei. Dacă Valentina Mirela Marica a declarat că nu alege procedura simplificată deoarece se consideră nevinovată, Ionel Marineci, Adriana Botorogean şi Nicuşor Gheorghe au arătat că recunosc faptele aşa cum sunt descrise în rechizitoriu şi au cerut să fie judecaţi pe baza probelor de la urmărire penală, probe pe care nu le contestă.

În acel moment, preşedintele de şedinţa, judecătorul Ştefan Pistol, le-a pus în vedere celor prezenţi şi care au cerut să fie judecaţi în procedura simplificată că ceilalţi coinculpati din dosar au cerut audierea lor şi vor mai fi citaţi la instanţa pentru a răspunde întrebărilor avocaţilor.

Judecătorii au chemat-o în faţă pe Adriana Botorogeanu, căreia i s-au citit acuzaţiile din rechizitoriu. “Aţi semnat nişte rapoarte de evaluare profesională şi aţi comis infracţiunea de complicitate la abuz în serviciu şi complicitate la fals intelectual”, i-a spus un judecător din complet, după ce Botorogranu a recunoscut faptele.

În acel moment, judecătorul l-a întreabat pe procurorul de şedinţa care ar fi legislaţia primară încălcată de Botorogeanu. La răspunsul acestuia că are pregătite argumentele pentru fiecare inculpat privind încararea juridică, judecătorul a decis, din oficiu, să ceară DNA precizări în scris privind decizia Curţii Constituţionale din 2016 referitoare la încălcarea doar a legilor, nu a unor regulamente, hotărâri de Guvern sau ordonanţe.

Procurorul a atras atenţia în faţa instanţei că aceste aspecte trebuiau analizate în procedura de Cameră preliminară, însă instanţa a menţinut decizia. “Cerem precizări în scris în raport cu decizia Curţii Constituţionale privind definirea abuzului în serviciu pentru fiecare inculpat în parte, precizări privind încălcarea legislaţiei primare şi secundare”, a spus judecătorul Ştefan Pistol.

Următorul termen a fost stabilit pentru 25 aprilie, până când procurorii trebuie să depună la dosar aceste precizări suplimentare.

Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Teleorman nu şi-a trimis niciun jurist la termenul de marţi, deşi s-a constituit parte civilă.

Avocaţii Bombonicăi Prodana au arătat, în cererea de sesizare a Curţii Constituţionale, că pentru a pune sub acuzare o persoană pentru abuz în serviciu, trebuie să existe un prag minim al pagubei, apreciind că incriminarea faptei fără raportare la un prejudiciu, cum este este prevăzut în prezent în lege, ar fi neconstituţională. Prejudiciul în acest dosar a fost estimat de procurori la 108.000 de lei.

Şi OUG 13 de modificare a codurilor penale, adoptată în 31 ianuarie şi abrogată cinci zile mai târziu, prevedea că punerea sub acuzare pentru abuz în serviciu se poate face dacă prejudiciul produs este de cel puţin 200.000 de lei.

Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a fost  trimis în judecată de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie în 15 iulie 2016, pentru instigare la abuz în serviciu şi instigare la fals intelectual.

Potrivit procurorilor, în perioada iulie 2006 – decembrie 2012, Liviu Dragnea, în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman, respectiv de preşedinte al PSD Teleorman, a determinat-o pe Floarea Alesu, la acea vreme director executiv al Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Teleorman, să îşi încalce atribuţiile de serviciu prin menţinerea în funcţie şi implicit plata drepturilor salariale pentru două angajate ale aceleiaşi instituţii.

„În realitate, cele două persoane şi-au desfăşurat activitatea la sediul organizaţiei judeţene Teleorman a partidului politic al cărui preşedinte era inculpatul Dragnea Nicolae Liviu, aspect cunoscut de acesta din urmă”, susţine DNA.

Fosta soţie a lui Dragnea, Bombonica Prodana, este acuzată de abuz în serviciu, alături de foşti şefi din Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Teleorman.

Bombonica Prodana a fost pusă sub acuzare pentru că, în perioadele 3 martie – 1 august 2008 şi 3 iulie 2009 – 1 august 2010, nu a sancţionat două subordonate încadrate în funcţia de referent la instituţiile pe care le conducea, deşi ştia că nu s-au prezentat la serviciu şi nu au respectat prevederile contractului individual de muncă şi fişa postului.

„Această conduită infracţională a fost de natură să aducă persoanelor respective avantaje patrimoniale necuvenite în cuantum total de 108.612 lei, reprezentând drepturi salariale încasate necuvenit de către inculpatele Botorogeanu Adriana (75.593 lei) şi Stoica Anisa Niculina (33.019 lei), sumă cu care Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Teleorman s-a constituit parte civilă în procesul penal”, arată procurorii DNA în rechizitoriu.

Liviu Dragnea a fost condamnat definitiv, în 22 aprilie 2016, de instanţa supremă, la doi ani de închisoare cu suspendare, în dosarul „Referendumul”, după ce iniţial primise un an de închisoare cu suspendare.

Liviu Dragnea a formulat o contestaţie la executare în dosarul „Referendumul”, care este judecată de Completul de cinci judecători al instanţei supreme.