Literatura română este în doliu. A murit scriitorul George Bălăiţă

„S-a stins, noaptea trecută, la 82 de ani, unul dintre cei mai mari scriitori români contemporani, George Bălăiţă„, a scris Ionuţ Vulpescu.

„George Bălăiţă a fost o personalitate unanim respectată a lumii culturale româneşti. Opera sa a jucat un rol esenţial în trecerea de la neo-modernismul anilor ’60 la postmodernismul anilor ’80, constituind un model pentru prozatorii generaţiei optzeci. Odată cu el, dispare încă unul dintre reperele fundamentale ale literaturii noastre de azi. Rămân, din fericire, cărţile sale şi o arhivă de manuscrise din care nu e exclus să mai apară opere pe care scriitorul, exigent cu sine însuşi, le-a ţinut în sertar„, a mai scris ministrul Culturii.

George Bălăiţă s-a născut în 1935, la Bacău. A absolvit Institutul de Cultură Fizică din Bucuresti (1953-1955) şi a absolvit Facultatea de Filologie din Iaşi, în 1967. A lucrat ca desenator tehnic, profesor suplinitor şi instructor metodist.

A debutat publicistic în revista „Luceafarul”, în 1960. Editorial, a debutat cu volumul Călătoria (1964) – proze scurte.

Alte articole

Iuliana Tudor, despre momentul de cumpănă din viața ei. A avut loc acum 20 de ani: „Biserica este un reper important atunci când ești prăbușit”

Ion Iliescu, la 94 de ani: „Internetul e plin de meme-uri cu mine, că speranța moare penultima și altele. Pe unele le apreciez”

Din 1964, a fost redactor, apoi redactor-sef adjunct la ”Ateneu”. În 1979 s-a mutat la Bucuresti, ca secretar al Uniunii Scriitorilor. A fost bursier al Universităţii din Iowa-City, S.U.A., în 1980.

George Bălăiţă este autorul unor romane esenţiale pentru istoria literaturii române: „Lumea în două zile”, 1975, „Ucenicul neascultător”, 1977, „Învoiala”, 2016, şi al mai multor volume de proză scurtă şi publicistică literară. A fost directorul editurii Cartea Românească între 1981 şi 1990.

A fost premiat cu Premiul Uniunii Scriitorilor în 1975 şi cu Premiul „Ion Creangă” al Academiei Române, în 1977.