Cioloş îi răspunde lui Grindeanu: Nu ne asumăm deciziile iresponsabile ale majorităţii parlamentare care a acţionat populist

„Guvernul Cioloş îşi asumă propriile decizii dar nu poate să-şi asume unele decizii iresponsabile ale unei majorităţi parlamentare care a acţionat populist într-un an electoral. Iar dacă un guvern responsabil şi prudent cu deficitul bugetar, constrâns de măsurile legislative populiste, a ajuns totuşi la limita de 3% din PIB, ne putem îngrijora în mod serios ce se poate întâmpla când aceeaşi majoritate parlamentară care a forţat acest rezultat are acum toate pârghiile deciziilor politice, inclusiv guvernarea”, susţine Cioloş, într-o declaraţie de presă.

Fostul prim-ministru a subliniat că, ”chiar dacă nivelul deficitului bugetar poate fi interpretat ca o decizie politică, depăşirea sistematică a unui nivel de prudenţialitate prin măsuri populiste costă foarte scump”, precizând că nivelul de îndatorare va creşte iar generaţiile viitoare vor plăti acest mod de gândire.

”Prin urmare, aici nici nu mai este vorba de ceea ce spune sau nu Comisia Europeană, prin instrumentele standard pe care le are la dispoziţie şi pe care le poate declanşa încă de la primele semne atunci când constată abateri sistematice de la normele europene de prudenţialitate. Aici este vorba despre responsabilitatea faţă de propria comunitate căreia îi amanetezi viitorul prin măsuri populiste, cu efecte pozitive pe termen scurt dar negative pe termen lung”, a punctat Cioloş, conform News.ro.

Fost şef al Guvernul a mai afirmat că datele oficiale publicate de Institutul European de statistică, Eurostat, confirmă rezultatul bugetar prudent realizat de Guvernul României în 2016, care a încheiat exerciţiul financiar cu un deficit de 3%, potrivit metodologie europene de raportare (ESA), la limita pragului impus de regulile europene de prudenţialitate.

Alte articole

4 miliarde de euro pentru relansarea economică, dar fără reforme! Criza bate la ușă, potrivit reprezentanților mediului de afaceri

Guvernul alocă 100 de milioane de euro pentru românii din diaspora care vor să investească în România. Ministerul Finanțelor: „Nu au avut până acum un instrument dedicat prin care să facă acest lucru” DOCUMENT

”Rezultatul bugetar prudent al României din 2016 este întărit de raportul oficial al Ministerului Finanţelor Publice care ia în calcul cheltuielile realizate efectiv în cursul anului (metodologia ”cash”) şi care din această perspectivă consemnează un deficit de 2,41%, mai mic chiar decât ţinta asumată de 2,8%. Atât din punct de vedere al metodologiei care ia în considerare cheltuielile realizate efectiv (cash) cât şi din punct de vedere al metodologiei europene (ESA), care include şi cheltuielile angajate în decursul unui an, rezultatul final al politicii bugetare din 2016 demonstrează şi confirmă o politică prudentă şi responsabilă a guvernului de la acea vreme”, a arătat Cioloş.

Totodată, Cioloş a precizat că, dacă din punct de vedere al metodologiei naţionale, folosită de altfel şi în raportările Fondului Monetar Internaţional, deficitul bugetar din 2016 a fost de 2,41%, mai mic decât cel asumat iniţial (2,8%), în cazul raportărilor după metodologia europeană există o mică diferenţă faţă de ţinta propusă de 2,95% ca urmare a angajării unor plăţi sociale de natură salarială stabilite de instanţele judecătoreşti sau legiferate în decursul anului.

”Angajarea unor plăţi suplimentare faţă de politica Guvernului din 2016 prin proiecte legislative populiste aprobate într-un an electoral, asupra cărora guvernul a atras atenţia la acea vreme prin avize negative, ignorate de Parlament, a dus la această diferenţă între deficitul bugetar ”cash” şi deficitul ESA”, a subliniat fost prim-ministru.

Premierul Sorin Grindeanu a declarat, luni, la Antena 3, că este inadmisibil că a fost depăşit limita de 3% a deficitului bugetar pentru anul 2016, în condiţiile în care guvernarea tehnocrată nu a făcut ”absolut nimic”. Grindeanu s-a referit la datele prezentate de Eurostat, potrivit cărora deficitul României a fost de 3%, la egalitate cu Marea Britanie, după Spania (4,5%) şi Franţa (3,4%).