Medicamentele, în topul modalităţilor de sinucidere; unele pot fi luate chiar şi fără reţetă

Aceasta a precizat, pentru presă, că potrivit datelor Institutului Național de Medicină Legală ”Mina Minovici”, anul trecut, sinuciderea prin intoxicații medicamentoase și alte substanțe ocupa locul trei într-un clasament al deceselor prin acte suicidare.

„Pe primul loc este spânzurarea, pe locul doi, în creștere evidentă, precipitarea de la înălțimi sau în fața vehiculelor — trenuri, mașini, și pe locul trei intoxicația. Deci, este important ca să avem aceste conferințe, aceste întâlniri cu farmaciștii și să le spunem cam care ar fi pericolele”, a afirmat Dona Cosman.

Medicul clujean a tras un semnal de alarmă și față de faptul că o serie de medicamente care pot fi cumpărate fără mari limitări și uneori chiar fără rețetă pot, în anumite doze, să inducă o intoxicare letală.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Foarte multă lume are acces la mijloace care pot să devină letale, respectiv la medicamente și produse care, luate în exces, pot să depășească doza terapeutică și să ajungă la doza toxică, la doza letală. Astfel de produse sunt vândute la liber în farmacii, deci nu necesită rețete speciale, ci doar rețete simple — precum ar fi antiinflamatoarele nesteroidiene, antibioticele, ca să nu mai vorbesc de paracetamol, care se vinde la liber. (…) În Anglia, unde s-a observat o creștere a tentativelor de sinucidere cu paracetamol, s-a introdus o reglementare prin care, în loc să fie pachete cu un număr mare de tablete, se vând doar pachete mici, de până la 10 pastile”, a spus președintele ARPS.

Alte articole

Michael Phelps a încercat să se sinucidă. Drama uriaşă a celui mai mare înotător din toate timpurile: „Nu mai voiam să trăiesc!”

Un fost campion s-a sinucis la 38 de ani, chiar înainte de aniversarea căsătoriei. ”O perioadă incredibil de dificilă și sfâșietoare”

Potrivit acesteia, persoanele care vor să se sinucidă au în prezent la dispoziție și internetul, unde găsesc o serie de informații, publicate de fapt în scopuri științifice, dar pe care ei le pot folosi pentru a-și pregăti tentativa și pentru a calcula, de exemplu, de ce doză au nevoie la greutatea lor pentru ca un anumit medicament să fie letal.

Alte persoane folosesc chiar rețetele pe care le au în mod legitim, pentru a aduna numărul necesar de pastile ca să se poată sinucide.

La rândul său, Cristina Mogoșan, profesor de farmacologie la UMF Cluj, a precizat că un studiu realizat recent de specialiști pentru SUA arată că, pentru tinerii până în 29 de ani, suicidul reprezintă o cauză foarte importantă de mortalitate, chiar superioară afecțiunilor neoplazice și a celor cardiovasculare.

Aceasta a precizat că ceea ce ar putea să facă un farmacist pentru a contribui la prevenirea actelor suicidare este să respecte cât mai precis administrarea medicamentului pe bază de prescripție, să spună pacientului exact modul de administrare, să repete informația și să pună chiar și întrebări suplimentare pentru a se asigura că pacientul a înțeles și că nu ia și alte medicamente care ar putea interacționa între ele.

Potrivit datelor Institutului Național de Medicină Legală, numărul deceselor prin sinucidere a scăzut, per total, între 2010 și 2015 cu 500, ceea ce reprezintă în jur de 2 procente. În România, în 2015, rata sinuciderii a scăzut de la 13 decese la suta de mii de locuitori la 11,5. Potrivit specialiștilor, rata sinuciderii în România este considerată medie spre scăzută, spre deosebire de alte țări din Europa.