Câţi litri de bere a băut un român în 2016

Principalele rezultate ale pieţei berii în 2016 au fost anunţate de Asociaţia Berarii României în cadrul unui eveniment care a avut loc marţi la Facultatea de Ştiinţa şi Ingineria Alimentelor, din cadrul Universităţii „Dunărea de Jos” din Galaţi.

Potrivit datelor furnizate de către Asociaţia Berarii României, într-un comunicat de presă, volumul pieţei berii în 2016 s-a menţinut la 15,8 milioane hl, nivel atins şi în 2015, în timp ce consumul pe cap de locuitor s-a situat la nivelul anului precedent, de 80 l.

„Având un caracter profund naţional, definit de o pondere de peste 97% aproducţiei locale de bere în consumul intern şi 70% ingrediente provenite din agricultura României, sectorul berii continuă să fie un stimul economic important la nivelul întregii ţări. Datorită contextului fiscal stabil din 2016, piaţa berii a putut evolua în mod natural, având în continuare un efect economic pozitiv prin: valoarea adăugată generată în cadrul tuturor activităţilor conexe, importante contribuţii la bugetul de stat sub formă de taxe şi impozite şi prin crearea, în mod direct şi indirect, a 85.000 locuri de muncă la nivel naţional”, a declarat, în comunicat, Julia Leferman, Director general Asociaţia Berarii României.

Potrivit comunicatului, în 2016, nivelul total al investiţiilor membrilor Asociaţiei Berarii Românaiei s-a ridicat la 69,7 milioane euro, în creştere cu 14.2 milioane euro faţă de 2015, iar până în prezent investiţiile cumulate realizate de către membrii Asociaţiei de la intrarea acestora pe piaţă au atins un total de 1,4 miliarde euro. În ceea ce priveşte exporturile, acestea au înregistrat o uşoară scădere, de 0,08 milioane hl faţă de anul anterior, atingând un total de 0,42 milioane hl, iar în privinţa importurilor s-a constatat că piaţa berii din România continuă să îşi păstreze caracterul profund naţional, ponderea producţiei locale rămânând la peste 97% din consumul intern.

Alte articole

Auchan lansează un nou brand de bere cu ocazia zilei de 1 Mai. În ce variante este disponibilă

Începe sezonul de grătare! Frățică, berea care nu trebuie să lipsească de pe masă – acum, disponibilă exclusiv la Auchan

Totodată, potrivit Asociaţiei, preferinţele consumatorilor pentru tipurile de ambalaj al berii au avut doar mici variaţii în 2016 faţă de anul precedent. Astfel, berea îmbuteliată la sticlă a înregistrat cea mai mare variaţie în rândul preferinţelor consumatorilor, cu o creştere de aproximativ 3 puncte procentuale, de la 24,8% în 2015, la 27,68% în 2016. Deşi a înregistrat o scădere cu aproximativ 2 puncte procentuale, de la 53,4% în 2015, la 51,6% anul trecut, ambalajul de tip PET a continuat să deţină şi în 2016 cea mai mare pondere pe piaţă. Doza a înregistrat doar o uşoară scădere, de 1 punct procentual, de la 18,1% la 17,1%, iar draughtul s-a menţinut aproximativ la acelaşi nivel, variind doar de la 3,7% în 2015, la 3,65% anul trecut.

Reprezentanţii Asociaţiei Berararii României au subliniat, totodată, rolul pe care instituţia superioară de învăţământ din Galaţi îl are în formarea tinerelor generaţii de maeştri berari.

„Caracterul naţional al producţiei de bere din România este întărit şi de faptul că formarea a numeroase generaţii de maeştri berari are loc chiar aici, la Universitatea „Dunărea de Jos”, din Galaţi. Dăruirea pe care o au cadrele didactice pentru această meserie s-a transmis absolvenţilor care au reuşit să realizeze reale performanţe în domeniul pe care şi l-au ales. Profesionalismul specialiştilor care au deprins arta fabricării berii la Facultatea de Ştiinţa şi Ingineria Alimentelor, s-a transformat în timp în produse de excepţie, iubite de români, fapt ce nu ar fi fost posibil fără implicarea permanentă şi înaltul standard al profesorilor de aici”, a spus Julia Leferman.

Decanul Facultăţii de Ştiinţa şi Ingineria Alimentelor, din cadrul Universităţii „Dunărea de Jos” din Galaţi, Camelia Vizireanu, a vorbit, la rândul ei, despre rolul important al Facultăţii în pregătirea specialiştilor. „Universitatea „Dunărea de Jos” din Galaţi este kilometrul zero al ştiinţei fabricării berii la noi în ţară, locul în care se formează nu doar generaţii de maeştri berari, dar se şi naşte pasiunea pentru această frumoasă meserie. Pe băncile Facultăţii de Ştiinţa şi Ingineria Alimentelor se formează an de an specialişti într-un domeniu de activitate care oferă românilor nu doar o băutură extrem de apreciată, dar care reuşeşte să şi menţină standardul excelenţei – de la profesioniştii în domeniu instruiţi aici, la produsul în sine”, a spus Camelia Vizireanu,

Asociaţia Berarii României cuprinde importanţi producători de bere din România care furnizează peste 80% din cantitatea de bere consumată în România. Totodată, din asociaţie fac parte şi reprezentanţi ai producătorilor de materii prime.

Cele douăsprezece fabrici de bere, dintre care două microberării, aparţinând membrilor Asociaţiei sunt situate în Ploieşti, Constanţa, Craiova, Miercurea Ciuc, Târgu-Mureş, Pantelimon, Timişoara, Buzău, Braşov şi Galaţi, iar cele două microberării sunt situate în Cluj-Napoca şi Timişoara.

Începând cu anul 2008, Asociaţia Berarii României a devenit parte a marii familii a producătorilor de bere europeni, reprezentaţi prin organizaţia Berarii Europei, fondată în 1958, la Bruxelles. Membrii actuali sunt asociaţiile naţionale ale berarilor din statelor UE, alături de Norvegia, Elveţia şi Turcia. Organizaţia reprezintă interesele a peste 6.500 de producători de bere din Europa în faţa diferitelor instituţii şi organizaţii internaţionale. Asociaţia Berarii Europei reprezintă şi apără interesele a 2,3 milioane de oameni care au locuri de muncă datorită producţiei şi vânzării berii.

Facultatea de Ştiinţa şi Ingineria Alimentelor din Gala’i are 69 de ani de tradiţie, fiind cea mai veche facultate de industrie alimentară din România şi desfăşoară programe educaţionale şi de cercetare de top la nivel naţional. Facultatea oferă studenţilor, masteranzilor şi doctoranzilor o infrastructură modernă pentru cercetare fundamentală şi aplicată, care permite consolidarea educaţiei lor şi le dezvoltă spiritul inovativ.