Augustin Zegrean: Parlamentul nu este obligat să stabilească un prag pentru abuzul în serviciu

Curtea Constituţională a respins marţi o sesizare formulată de fosta soţie a lui Liviu Dragnea, cu privire la necesitatea existenţei unui prag minim valoric în cazul infracţiunii de abuz în serviciu. Cu toate acestea, în comunicatul emis de CCR se preciza că Parlamentul este „singura autoritate care are obligația de a reglementa pragul valoric” al abuzului în serviciu.

„Toți vorbesc după ureche. Decizia de ieri este o decizie de respingere ca inadmisibilă, pentru că problema a fost soluționată printr-o altă decizie din 2016, prima decizie cu așa-zisa dezincriminare a abuzului în serviciu. Nu a fost dezincriminat nici atunci, au fost lămurite lucrurile. Am văzut și eu discuții, erau foarte disperați unii că CCR ar fi spus că Parlamentul e obligat să pună un prag acolo.

Citeşte şi: Liviu Dragnea: Curtea Constituţională spune foarte clar că trebuie stabilit un prag pentru abuzul în serviciu

Alte articole

Augustin Zegrean, fostul președinte al CCR, despre decizia BEC de a respinge candidatura lui Călin Georgescu: „Mi se pare că este exagerată”

Zegrean, fost preşedinte CCR: Decizia BEC privindu-l pe Călin Georgescu poate fi atacată la CCR

În comunicatul CCR nu scrie că Parlamentul „poate” să stabilească un prag, ci „are obligația”.  „E o chestie greșită. Așteptați decizia Curții și precis nu va scrie așa. Obligația Parlamentului e de a pune de acord legea cu decizia Curții, atâta tot. Altă obligație nu există. Deci nu poate Curtea să dea dispoziții Parlamentului. Nu a făcut-o niciodată și nu cred că de data asta a făcut-o. S-a înțeles greșit. Nu s-a schimbat nimic în privința asta, ci doar se repetă decizia anterioară pronunțată în iunie 2016”, punctează Augustin Zegrean.

„Comunicatul nu este decizia Curții. Comunicatul este altceva. După ce se adoptă o hotărâre, se scrie un comunicat care nu întotdeauna este același cu textul efectiv al hotărârii. Curtea nu poate să dea dispoziții Parlamentului. Sigur, deciziile Curții sunt general obligatorii, dar asta după ce decizia este publicată în Monitorul Oficial. Obligația Parlamentului este de a pune de acord legea cu decizia Curții. Asta o face Parlamentul în diverse feluri. Fie că renunță la textul declarat neconstituțional, nu mai aduce într-o altă lege soluția neconstituțională, fie efectiv modifică textul. În povestea asta cu abuzul în serviciu probabil că nu vor renunța la reglementare. Vor găsi un text care să fie conform cu decizia Curții.

Citeşte şi: Ministerul Justiţiei va introduce un prag valoric pentru infracţiunea de abuz în serviciu

Nu am nicio îndoială că va fi. Curtea nu a propus un prag. Niciodată nu a făcut așa ceva. Nu a spus Curtea cum să fie legea, cum să sune legea. V-am mai spus și o repet și vă rog să rețineți: judecătorul constituțional nu are creion, are numai gumă. El șterge, nu scrie. Nu se scriu legile în Curtea Constituțională, legile se scriu în Parlament. Nu e prima dată când Curtea spune „nu noi putem să facem asta, altcineva face legile în țara asta”. O singură dată am dat o decizie prin care am obligat Parlamentul să lămurească o lege, să dea o lege de interpretare a unui text în privința incompatibilităților. Și aia a durat foarte mult. Dar gândiți-vă că au fost decizii care nu au fost puse în aplicare niciodată, cum a fost decizia pe ordonanța care a permis aleșilor locali să plece la alt partid timp de 45 de zile”, a conchis Zegrean.