Un angajat român din şapte ar încălca normele de etică pentru un salariu mai mare

Totodată, 31% dintre români consideră că luarea de mită se întâmplă frecvent în mediul de afaceri local, un procent mult mai mic decât media europeană, de 64%, scrie news.ro. În plus, 15% spun că ar ignora o încălcare a normelor de etică de către un membru al echipei lor, de către un furnizor sau colaborator, ar furniza informaţii false echipei de management şi ar fi dispus să inducă în eroare auditorii sau autorităţile de reglementare şi control pentru a avansa în carieră sau pentru a obţine un salariu mai mare. Totuşi, potrivit EY, puţini angajaţi români ar recurge la o raportare falsă a performanţelor, în comparaţie cu media din zona Europei de est. „Studiul arată că puţini angajaţi români ar recurge la o raportare falsă a performanţelor lor: doar 3% dintre respondenţii români spun că ar transmite informaţii false echipei de management pentru a avansa în carieră sau pentru a primi o mărire de salariu.

Citeşte şi Universitatea Bucureşti, reacţie la declaraţiile profesorului Gheorghe Iancu. Respingem orice tentativă de negare a adevărului istoric

16% dintre angajaţii intervievaţi spun că ar fi dispuşi să dea mită într-o situaţie de care depinde supravieţuirea companiei. Media este mai mică decât cea est-europeană (19%), însă mai mare decât cea din pieţele dezvoltate (11%)”, se arată în studiu. În plus, românii nu sunt foarte optimişti în privinţa îmbunătăţirii normelor etice din mediul de afaceri, în condţiile în care doar 31% dintre respondenţi cred că activitatea de reglementare din sectorul lor a avut un impact pozitiv asupra standardelor etice din companiile în care lucrează. În ceea ce priveşte depistarea comportamentelor imorale, 65% dintre angajaţii români cred că monitorizarea e-mail-urilor reprezintă o violare a vieţii private, la fel şi monitorizarea telefoanelor (63%), a conversaţiilor pe instant messenger (61%) şi a conturilor de social media (59%).

Totodată, un angajat din cinci a luat în considerare demisia atunci când a fost pus în faţa unui comportament imoral. „22% spun că au luat în considerare opţiunea şi chiar au demisionat, faţă de doar 12% la nivel global. 37% au luat-o în considerare, dar au rămas în aceeaşi companie. Astfel, România e pe locul cinci la nivel de EMEIA (Europa, Orientul Mijlociu, India şi Asia), în ceea ce priveşte decizia de a demisiona – ca răspuns la detectarea comportamentelor lipsite de etică din cadrul companiei”, se arată în comunicat. În ceea ce priveşte raportarea încălcării normelor de etică, în ciuda presiunii interne de a menţine tăcerea, românii se află pe locul patru, cu 19 procente, după Emiratele Arabe Unite, Egipt şi Turcia.

Alte articole

Când, cui şi de ce a dat şpagă Monica Tatoiu. „A fost singura dată şi atunci i-am zis că, dacă mai fac aşa ceva, îmi iau permis de port armă”

Spre deosebire de Nicuşor Dan, Tanczos Barna este sigur că nu a dat şi nu a luat şpagă: „Am memoria bună. Am avut şi destule probleme, că eram cunoscut ca ăla cu gura mare”

„Grija pentru siguranţa personală este factorul principal care îi determină pe angajaţii români să nu raporteze incidentele legate de fraudă, mită sau corupţie la serviciu. În jur de 30% dintre ei menţionează şi grija legată de avansarea în carieră sau de oportunităţile oferite de alte companii”, se arată în raport.