Parchetul General cere protecţia CSM împotriva cererii Comisiei parlamentare de a preda dosarul alegerilor din 2009

Solicitarea procurorului general a fost trimisă către Consiliul Superior al Magistraturii în calitate de garant al independenţei justiţiei, potrivit dispozițiilor art. 133 alin. 1 din Constituția României.

„În mod concret, este solicitat punctul de vedere al Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la faptul dacă poate fi trimis Comisiei Parlamentare, în copie, un dosar în care s-a dispus o soluţie de clasare ce vizează infracţiuni pentru care nu s-a împlinit termenul de prescripţie a răspunderii penale. Totodată, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție solicită Consiliului să aprecieze cu privire la necesitatea sesizării în baza art. 146 lit. e) din Constituţia Românei a Curţii Constituţionale a României cu o cerere de constatare a existenţei unui conflict juridic de natură constituţională ivit între autoritatea legiuitoare şi autoritatea judecătorească”, se arată într-un comunicat al Parchetului General.  

Augustin Lazăr arată în sesizarea adresată CSM că a primit de două ori cerere de predare a dosarului privind alegerile prezidenţiale din 2009 şi că în opinia procurorilor nu există motive legale pentru a da acest dosar, care între timp a fost clasat, membrilor Comisiei parlamentare.

„Ca răspuns, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a comunicat prin adresa nr. 1792/C/2017 din 14.07.2017 că, în conformitate cu prevederile art. 285 Cod procedură penală coroborat cu prevederile art. 111 din
Constituţia României, nu poate da curs acestei solicitări, pentru următoarele motive:

Alte articole

Pensiile din Justiție s-ar înjumătăți, dacă pachetul de măsuri al lui Bolojan este adoptat. Cât ar urma să încaseze magistrații

CSM, criticat dur de o judecătoare după poziţiile recente privind creşterea vârstei de pensionare şi plafonarea pensiilor speciale: „Vom atrage o ură profesională profundă. De aia ne urăşte poporul”

În acord cu Decizia Curţii Constituţionale a României nr. 45/1994 şi Decizia Curţii Constituţionale a României nr. 317/2006, în lipsa unor raporturi de drept constituţional, documentele deţinute de alte autorităţi publice decât Guvernul şi organele administraţiei publice – chiar şi în situaţia în care acestea sunt considerate mijloace de probă necesare activităţii Comisiei Parlamentare – nu pot fi transmise acesteia. În plus, Codul de procedură penală prevede în mod expres şi limitativ persoanele care au acces la dosar şi care pot obţine fotocopii, Comisiile Parlamentare neregăsindu-se printre acestea.

De asemenea, s-a precizat că, aşa cum se menţionează şi în adresa Comisiei Parlamentare, „Activitatea unei Comisii de anchetă nu are nicio legătură cu ancheta judiciară, obiectul acestora fiind diferit”, astfel încât cele două anchete nu pot interfera, şi că în cauza ce formează obiectul dosarului nr. 213/P/2017 s-a dispus, la 20.06.2017, clasarea cu privire la sesizarea din oficiu din 24.04.2017, întrucât faptele nu există în materialitatea lor”, au scris procurorii.

După primul refuz, Comisia parlamentară a revenit cu aceeaşi solicitare, motiv pentru care Parchetul General s-a adresat CSM şi susţine în continuare că nu există motive pentru a preda un dosar.

„În data de 26.07.2017, Comisa specială de anchetă a Senatului şi Camerei Deputaţilor pentru verificarea aspectelor ce ţin de organizarea alegerilor din 2009 şi de rezultatul scrutinului prezidenţial a revenit cu aceeaşi solicitare de transmitere în copie a dosarului nr. 213/P/2017 al Secţiei de urmărire penală şi criminalistică, arătând că prin adoptarea unei soluţii de clasare în cauză nu ne mai aflăm în cursul unui proces penal, caracterul nepublic dispărând, putând avea acces la dosar şi alte persoane, nu numai cele menţionate de Codul de procedură penală.

Această interpretare a legii procesual penale contrazice considerentul 38 din Decizia nr. 430/2017 a Curții Constituționale (similar considerentul 24 din Decizia nr. 428/2017), în care instanța de contencios constituțional a remarcat diferența între publicitatea procedurii parlamentare și publicitatea procedurii judiciar penale, inclusiv în ceea ce privește faza judecății.

De altfel, și în ipoteza formulării unei plângeri împotriva soluțiilor de neurmărire sau netrimitere în judecată, potrivit art. 341 alin. 5 C.proc.pen., procedura este nepublică. Prin urmare, caracterul nepublic al procedurii și al actelor de urmărire penală subzistă și după adoptarea soluției de clasare”, se precizează în scrisoarea Parchetului General către CSM.