Părinţii cer folosirea camerelor VIDEO pe tot parcursul anului şcolar, nu doar la examene. Sindicatele se opun

„La nivel de zonă urbană, în şcoli există aceste camere de supraveghere şi în interior şi la exterior. Sunt camere şi în sălile de curs şi acolo, din păcate, nu sunt puse în funcţiune. Am discutat această problemă şi cu liderii sindicatelor, astfel încât, atunci când primesc o sesizare de la părinţi, de la elevi pe diferite speţe cum ar fi actele de violenţă, să pot să aduc dovezi. Mi-este foarte greu să pot să mă duc cu o grămadă de cereri, la minister şi să încerc să demonstrez. Aceste înregistrări vor fi folosite doar când avem o situaţie punctuală. Iar o eventuală sesizare trebuie făcută în două-trei zile pentru să şcoala nu are posibilitatea de a stoca toate filmările din toate clasele unei şcoli”, a declarat preşedintele Federaţiei Naţionale a Asociaţiilor de Părinţi din Învăţământul Preuniversitar (FNAP-IP), Iulian Cristache, potrivit Mediafax.

Pe de altă parte, sindicaliştii pun problema unui posibil furt intelectual, precizând că este nevoie de acordul cadrului didactic şi al părinţilor pentru înregistrarea orelor.

„Înregistrarea într-o sală de clasă se poate face doar cu acceptul cadrului didactic şi cu buna ştiinţă a părinţilor pentru că discutăm, în mare măsură, despre copii minori. Se poate pune problema unui furt intelectual pentru că fiecare profesor are drept de proprietate faţă de ce face el la oră, la clasă. Are schiţa lui de lecţie, are strategia lui, care nu se poate pune la dispoziţia oricui. Profesorii nu sunt sclavi pe plantaţie şi se ia orice decizie fără a se ţine cont de poziţia lor. Este un sistem cu circuit închis, nu vine cineva, din afară, să monitorizeze ceea ce se întâmplă în clasă”, a explicat preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Educaţie „Spiru Haret”, Marius Nistor.

Liderii de sindicate nu resping ideea în totalitate, precizând că, de-a lungul timpului, au fost multe acuzaţii de violenţă în şcoli.

Alte articole

Carte de identitate pentru copiii sub 14 ani, inclusiv pentru nou-născuți. Cât timp este valabil documentul

Studiul care dă fiori părinților: Ce riscă dacă își lasă copiii prea mult în fața ecranelor

„Sunt situaţii în care se justifică funcţionarea camerelor de supraveghere, de exemplu, ceea ce s-a întămplat în şcolile de învăţământ special, acolo unde au apărut nişte reclamaţii absorde la adresa personalului didactic, dar lucruri care pot fi demontate prin înregistrările de pe aceste camere. Am colegi din învăţământul special, care solicită instalarea şi funcţionarea acestor camera. Problema se pune la accesul al monitoriuzarea acestui sistem”, a adăugat Marius Nistor.

Pe de altă parte, Consiliul Naţional al Elevilor susţine că impactul bugetar ar fi foarte mare pentru că puţine şcoli din ţară au camere de supraveghere.

„Nu ştiu de ce ar trebui să intrăm în intimitatea elevilor şi profesorilor pentru a-i supraveghea pe tot parcursul anului. Foarte puţine şcoli au camere de supraveghere achiziţionate. Majoritatea unităţilor de învăţământ, atunci când au loc examenele naţionale, improvizează astfel de camera de luat vederi, cum ar fi camera de la laptop sau camere foarte micuţe, cumpărate şi ataşate pe pereţi în timpul examenelor, iar apoi sunt deconectate. Deci această iniţiativă ar însemna un impact foarte mare bugetar şi nu vedem oportună o astfel de situaţie”, a precizat preşedintele Consiliului Naţional al Elevilor, Vlad Ştefan.

Cât despre problema actelor de violenţă, reprezentanţii elevilor sunt de părere că trebuie găsit motivul care duce la agresiuni, nu să fie pornite camerele de supraveghere.

„Dacă există posibilitatea, conform legii, ca profesorii şi părinţii sau elevii majori să îşi dea acordul, lucrurile s-ar putea aplica. Trebuie ţinut cont că aici nu merge principiul majoritatea decide. Pentru că dacă un singur elev refuză să fie supravegheat, trebuie să fie respectată această decizie. Cu acei bani, credem noi, s-ar putea achiziţiona anumite lucruri necesare sistemului educaţional. Iar când vine vorba despre actele de violenţă, noi considerăm că mai bine am căuta cauza pentru care elevii sunt violenţi, sau de ce profesorii au atitudini agresive. Aici ar trebui să lucrăm, nu să punem camere”, a adăugat Vlad Ştefan.

În anul 2016, 60 de dascăli au fost sancţionaţi pentru acte violenţe, a declarat, în februarie, Liviu Pop, secretar de stat în ministerul Educaţiei, la momentul respectiv.

„Aproximativ 60 de profesori au fost sancţionaţi anul trecut pentru violenţă în şcoli. Nu avem evidenţa sancţionării în afara unităţilor şcolare pentru că nu este atributul nostru. Vrem să întărim în zona aceasta, paza şi disciplina dacă o putem numi aşa” a declarat Liviu Pop, în februarie 2017.

Potrivit datelor centralizate de către Ministerul Educaţiei, anual, se înregistrează aproximativ 19.000 de acte de violenţe în unităţile şcolare de la noi din ţară. Specialişii sunt de părere că numărul loor este chiar mai mare deoarece multe astfel de agresiuni nu sunt declarate.

Citeşte şi Ministerul Educaţiei: Pentru manualele de clasa a V-a, se aşteaptă soluţionarea contestaţiilor depuse de edituri