Numărul ajutoarelor sociale plătite s-a redus la jumătate. Beneficiarii refuză munca în folosul comunităţii

Aproximativ 2.800 de beneficiari de venit minim garantat mai există în judeţ, cifra fiind cea mai mică de după 1990.

În 2011, AJPIS a preluat de la primării sarcina achitării ajutoarelor sociale, iar la acel moment existau de două ori mai mulţi beneficiari.

În prezent, conform raportului, cei 2.800 de beneficiari încasează lunar, în total, aproape 700.000 de lei, iar în primul semestru al anului suma plătită acestora a fost de 4.156.428 de lei.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Conform reprezentanţilor AJPIS, primarii sunt cei care dispun suspendarea sau încetarea plăţilor, iar în majoritatea cazurilor motivul invocat este refuzul beneficiarilor de a presta muncă în folosul comunităţii.

Alte articole

Tot mai puține locuri de muncă vacante în România. Aproape 5.000 de posturi au dispărut într-un singur an

Patronii sunt disperați! Oferă salarii și de 8.000 de lei pe lună, însă nimeni nu mai vrea să muncească. Pe lângă bani, primești transport, mic dejun, cafea, înghețată sau pepene. La finalul zilei ai o masă consistentă și prăjituri

De asemenea, o altă condiţie legală care nu este respectată este aceea ca beneficiarul venitului minim garantat să se prezinte o dată la trei luni la Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă în vederea căutării unui loc de muncă stabil. În urma confruntării datelor informatice între agenţiile statului, autorităţile au constatat că mulţi dintre beneficiari nu şi-au căutat un loc de muncă.

Primarul comunei arădene Covăsînţ, unde sute de cereri pentru ajutor social erau înregistrate înainte de 2011, spune că acum mai sunt în plată doar 38 de persoane, dintre care doar 12 romi, în condiţiile în care în trecut majoritatea dintre beneficiari erau de etnie romă.

„Am ajuns să nu mai prea avem beneficiari de ajutor social. Pentru că au rămas fără aceşti bani, mulţi au şi plecat din ţară în ultimii ani”, a spus primarul Marius Oneţ, potrivit news.ro.

Conform primarului, niciun rom din cei 12 nu prestează muncă în folosul comunităţii, pentru că au vârste înaintate, iar tinerilor care puteau lucra li s-au oprit plăţile în ultimii ani pentru că au refuzat că presteze ore de muncă în folosul comunităţii.