Florea: Comisiile de anchetă trebuie să aibă pârghii legale pentru a-şi atinge obiectivul. Propunem modificarea legislaţiei

UPDATE. „Am decis că, având în vedere că această comisie de anchetă a dat naştere la trei decizii ale CCR care au creat practic precedent şi au instituit pincipiul colaborării loiale între instituţii, faptul că acele anchete – judiciară şi parlamentară – pot coexista, care a statuat cu privire la obligativitatea persoanelor să se prezinte, şi alte asemenea, deciziile CCR vor fi prinse într-o propunere de modificare legislativă şi se va face vorbire despre aceasta în raportul final. Asta s-a votat astăzi”, a spus Oana Florea.

Întrebată ce modificări legislative propune, deputatul PSD a răspuns că o comisie de anchetă trebuie să aibă pârghiile legale necesare pentru a-şi atinge obiectivele.

„Pe lângă raportul final cu privire la obiectivele care ne-au fost date prin hotărârea Parlamentului, astăzi am hotărât ca ceea ce CCR a statuat prin cele trei decizii să fie prinse într-o legislaţie ulterioară referitor la activitatea comisiilor de anchetă parlamentară pentru că, iată, din experienţa de până acum, am văzut ceea ce funcţionează, ce nu funcţionează, şi am descoperit că nu avem pârghiile legale necesare pentru a ne atinge cu adevărat obiectivul pentru care am fost înfiinţaţi. O să vorbim de regulamentul de funcţionare al comisiilor de anchetă”, a explicat preşedintele Comisiei de anchetă.

Chestionată în continuare în ce sens doreşte să mărească atribuţiile, deputatul PSD a precizat: „Măsuri ca cei care au obligativitatea să se prezinte să aibă nişte repercursiuni, fie să-şi piardă funcţia, fie să primească amendă, vom vedea cum funcţionează şi în alte ţări. La acest moment nu avem pârghiile necesare, nu putem obliga oamenii să vină”.

Alte articole

Călin Popescu Tăriceanu a făcut accident din cauza vremii. Trei mașini au fost avariate

Călin Popescu Tăriceanu, achitat în dosarul de luare de mită. Ce argumente a invocat Înalta Curte

De asemenea, întrebată dacă modelul francez, unde membrii comisiilor de anchetă pot face inclusiv percheziţii, este o variantă, deputatul PSD a susţinut că nu s-a gândit neapărat să se ajungă la un asemenea nivel.

„Nu m-am dus cu gândul la faptul că noi trebuie să facem percheziţii. Am apreciat că în acele ţări comisiile de anchetă au puteri sporite. Nu m-am gândit neapărat să ajungem la acel nivel, dar este o discrepanţă între ceea ce poate face o anchetă parlamentară în România şi ce poate face în SUA, Franţa, Belgia”, a adăugat ea.

În încheiere, Oana Florea a subliniat faptul că, în mod clar, se impun modificări legislative de sporire a atribuţiilor comisiilor de anchetă.

„Acum am invitat şi ce am obţinut? Nimic. Avem vreo informaţie la momentul acesta? Nu. Trebuie să instituim un mecanism. Dacă nu putem să ne facem treaba şi suntem împiedicaţi, mai bine nu mai facem comisie de anchetă. În mod clar se impun modificări legislative de sporire a atribuţiilor comisiilor de anchetă”, a conchis preşedintele comisiei de anchetă privind alegerile prezidenţiale din 2009, conform News.ro.

Membrii comisiei ar urma să analizeze corespondența pe care au purtat-o până în prezent cu CSM, Ministerul Justiției și Parchetul General și să decidă ce vor face în continuare. De asemenea, se vor face propuneri pentru raportul final.

Comisiile de constituționalitate și juridică din Senat au termen până pe 28 august să formuleze un punct de vedere privind scrisoarea pe care Comisia parlamentară privind alegerile prezidențiale din 2009 a transmis-o președinților celor două Camere și care se referă la posibila sesizare a CCR pe un conflict juridic de natură constituțională între Ministerul Public și Parlament.

Luni, președintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, preciza că atât el, cât și președintele Camerei Deputaților au primit o scrisoare din partea Comisiei parlamentare de anchetă, transmite Agerpres.

Președintele Comisiei de anchetă privind alegerile prezidențiale din 2009, Oana Florea, declara în urmă cu aproximativ două săptămâni că în cadrul ședinței coaliției PSD — ALDE se va discuta despre posibilitatea sesizării CCR cu privire la un eventual conflict juridic de natură constituțională între Ministerul Public și Parlament, după ce Parchetul a refuzat să transmită dosarul clasat care viza scrutinul prezidențial.