Forumul Judecătorilor despre propunerile Ministerului Justiţiei: Un experiment judiciar. Readuce Justiţia sub control politic

„Ministerul Justiției își depășește misiunea instituțională de administrator al sistemului judiciar, prin propuneri legislative retrograde sau cu potențial negativ asupra independenței justiției. Forumul Judecătorilor din România respinge ferm propunerile Ministrului Justiției schițate, neprocedural, într-un document Powerpoint în conferința de presă din 23 august 2017, deoarece sunt făcute fără studii de impact și fără o prealabilă consultare asupra unor modificări legislative esențiale, pentru asigurarea transparenței decizionale în raport cu magistrații (judecători și procurori) și societatea civilă, fapt inacceptabil într-un stat de drept. Pregătirea neserioasă a acestui veritabil ‘experiment judiciar’, în timpul vacanței judecătorești, în lipsa oricăror studii și prognoze, necunoscând nici măcar legislația în vigoare (bunăoară, se propune numirea a doi vicepreședinți la Înalta Curte de Casație și Justiție în loc de unul singur, deși legislația prevede de ani buni existența a doi vicepreședinți la instanța supremă), poate determina consecințe foarte greu sau chiar imposibil de remediat”, se arată într-un comunicat al Forumului Judecătorilor din România (FJR).

FJR arată că, în anul 2017, în condițiile în care România este supusă în continuare, la 10 ani de la aderarea la Uniunea Europeană, unui Mecanism de Cooperare și Verificare (MCV), „nu se mai poate accepta întoarcerea în timp, la metehnele anterioare anului 1989, prin readucerea justiției sub control politic și lărgirea nepermisă a atribuțiilor ministrului Justiției”.

Potrivit sursei citate, punerea Inspecției Judiciare sub controlul MJ „nesocotește numeroase rapoarte ale Comisiei Europene în cadrul MCV, afirmarea și garantarea independenței inspectorilor judiciari presupunând excluderea oricărei implicări a factorilor politici, inclusiv a unui ministru al Justiției, membru al unui guvern politic”.

Totodată, excluderea președintelui României din procedura de numire a procurorilor în principalele funcții de conducere din Parchete, care a fost acceptată până în prezent drept o expresie a principiului constituțional al separației puterilor în stat, cu atributul controlului reciproc al puterilor, „nu poate fi justificată în mod obiectiv decât dacă ministrului Justiției i-ar reveni atribuția de a emite un simplu aviz consultativ, iar nu de a propune secției de procurori a CSM o anumită persoană spre a fi numită în funcția de conducere”.

Alte articole

Infracţiunile contra vieţii, inclusiv femicidului, ar putea fi încadrate la omor calificat – proiect

Magistrații cu pensie specială care locuiesc în centrul Bucureștiului și plătesc chirie 60 de lei în locuințe de serviciu ale Ministerului Justiției. Încă au apartament, deși este interzis de lege

În opinia Forumului Judecătorilor, crearea unei direcții specializate în cadrul Parchetului General având ca obiect cercetarea penală a magistraților, așa cum exista în urmă cu peste 20 de ani, reprezintă o măsură nejustificată, ce transmite opiniei publice un sentiment de neîncredere în eficiența reglementării actuale și, în același timp, se poate dovedi „un instrument de presiune” asupra magistraților în cazul în care garanțiile de organizare a unei astfel de structuri nu sunt transparente și efective.

De asemenea, schimbarea condițiilor de admitere la Institutul Național al Magistraturii „este aptă a produce în timp desființarea acestuia și imposibilitatea recrutării în profesiile de judecător sau procuror a studenților eminenți ai facultăților de drept”, arată sursa citată.

„În ceea ce privește răspunderea materială, subliniem demagogia acestei propuneri legislative, în condițiile în care nu se respectă egalitatea între cele trei puteri ale statului. Astfel, remarcăm faptul că în România nu există încă o procedură efectivă de recuperare a prejudiciilor cauzate de miniștri sau parlamentari condamnați penal pentru infracțiuni de corupție, unii dintre aceștia fiind liberați condiționat fără a plăti integral prejudiciul cauzat în mod direct statului”, mai spun judecătorii.