O sondă de mărimea unui stilou detectează celulele canceroase în 10 secunde

Reziduurile de țesuturi canceroase care rămân după o intervenție chirurgicală prezintă un risc crescut de recidivă pentru bolnavi.

În prezent, cele mai multe laboratoare au nevoie de câteva zile pentru a determina dacă celulele canceroase continuă să existe în eșantioanele prelevate în timpul operației, au explicat inventatorii noului tip de sondă, denumită „MacSpec Pen”, prezentată pe larg într-un articol publicat miercuri în revista americană Science Translational Medicine.

Noul instrument permite extragerea lentă a moleculelor de apă conținute în țesuturi, pompând un volum infim de 10 microlitri, reprezentând a cincea parte dintr-o simplă picătură de lichid.

Acele molecule sunt trimise printr-un tub moale spre un spectrometru, care calculează diverse mase moleculare din eșantionul recoltat și determină prezența celulelor canceroase, au explicat cercetătorii de la Universitatea Texas din Austin.

Alte articole

Veolia România continuă Olimpiada de Biodiversitate „Natura dintre Ape”, la nivel național

Digi riscă o amendă de 1.500.000 de euro. Ce ilegalitate ar fi comis cea mai mare companie de comunicaţii din România

După ce au analizat 253 de eșantioane de țesuturi umane canceroase și sănătoase, recoltate din plămâni, ovare, tiroidă și sâni, cercetătorii au putut să alcătuiască „un profil molecular” ce permite identificarea prezenței cancerului cu o rată de exactitate de peste 96%.

Testată pe șoareci vii, sonda a putut să detecteze fără eroare prezența celulelor canceroase fără să provoace distrugeri la nivelul țesuturilor din care au fost recoltate eșantioanele, au precizat savanții americani.

După părerea lor, noul instrument ar putea deveni încă și mai precis, analizând un număr mai mare de eșantioane. Acest lucru ar permite utilizarea dispozitivului pentru a diagnostica un spectru mai larg de tumori în tipuri diferite de țesuturi.

Tehnica actuală de analiză pentru a stabili dacă un țesut este sănătos sau canceros este lentă și uneori inexactă, au explicat oamenii de știință.

Un medic patolog are uneori nevoie de 30 de minute, sau chiar mai mult, pentru a pregăti un eșantion și pentru a determina dacă acesta este canceros sau nu, fapt care sporește pentru bolnavi riscul de infecție și de apariție a unor efecte secundare nedorite, cauzate de prelungirea anesteziei.

În plus, pentru anumite tipuri de cancer, interpretarea stării eșantionului extras din țesut poate fi dificilă, generând o rată de eroare a rezultatelor cuprinsă între 10% și 20%.

„Această tehnologie nouă… ne permite să fim mult mai preciși, știind exact care țesuturi trebuie extirpate sau lăsate acolo unde se află”, a spus medicul James Suliburk, șeful serviciului de chirurgie endocrină de la Facultatea de Medicină Baylor din cadrul Centrului Medical Houston din Texas, colaborator în acest proiect.

Deși maximizarea zonei din care este extirpată tumoarea canceroasă este esențială pentru a îmbunătăți șansele de supraviețuire ale pacienților, ablația unei cantități prea mari de țesut poate avea efecte negative extinse, a subliniat același cercetător.

Inventatorii americani prevăd să înceapă procedura de testare a acestei sonde în 2018 în timpul unor intervenții chirurgicale ce constau în extirparea unor tumori.

Ei au depus, de asemenea, o cerere de brevetare a noii tehnologii și a aplicațiilor acesteia în Statele Unite și încearcă în prezent să obțină această protecție legală și la nivel mondial.

Citeşte şi STUDIU: Leucemia ar putea fi tratată cu ajutorul Vitaminei C