Somnul la copii: Cum să câştigi războiul mersului la culcare

Pentru alţi copii somnul înseamnă pierderea controlului, în timp ce pentru alţii poate fi frica de întuneric, frica de a nu uda patul, frica de a nu se mai trezi. Iar atunci când aud îndemnul „Du-te la culcare acum!” îl percep ca pe o adevărată ameninţare, intră în defensivă şi pornesc „lupta”.

În aceste situaţii, părinţii nu ar trebui să răspundă tot printr-o luptă. Nu trebuie să fie un război în ceea ce priveşte somnul la copii.
Este bine să existe o comunicare astfel încât să fie descoperite cauzele care duc la această încăpăţânare  de a nu merge la culcare. Copiii trebuie ajutaţi să înveţe cum să gestioneze emoţiile, sentimentele, responsabilităţile.

Somnul la copiii mici

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Cea mai des întâlnită problemă în ceea ce priveşte somnul la copiii mici este frustrarea. Ei sunt atât de curioşi de lumea din jur pe care abia acum încep s-o descopere încât au senzaţia că mergând la culcare vor pierde controlul, nu mai pot explora. Şi atunci, mersul la culcare nu trebuie transformat în ceva obligatoriu, ceva care să-i frustreze şi mai mult. Somnul trebuie perrceput ca ceva distractiv, care să le satisfacă nevoia de nou.

Alte articole

Stimulentul de inserție 2026. Câți bani primesc părinții care se întorc la serviciu mai devreme

Alocațiile copiilor, plătite în noiembrie mai devreme decât de obicei. Când intră banii pe card

Înainte de culcare, pentru a îi diminua energia, turaţia „motoarelor” tuturor din casă trebuie redusă. Sunetul de la radio, televizor etc. să fie din ce în ce mai mic, să se vorbească din ce în ce mai încet.  Fără jocuri video care să stimuleze creierul. Fără ca mama şi tata să se agite prin casă cu diverse treburi gospodăreşti. Totul pentru a-i induce copilului o stare de linişte, premergătoare somnului.

Pentru a-i stimula şi mai mult, puteţi face un tablou de bună purtare. De fiecare dată când merge la culcare fără „scandal” va primi câte o steluţă. Dacă nu, o bulină.  În funcţie de numărul steluţelor sau al bulinelor la sfârşit de săptămână (lună etc.), se stabilesc recompensele sau consecinţele. Pentru recompense, puteţi opta pentru mers împreună în parc, la film, pe role, posibilitate de a merge la culcare cu jumătate de oră mai târziu în weekend. Şi exemplele pot continua. Fiecare îşi cunoaşte cel mai bine copilul şi ştie la ce stimuli reacţionează.

Citeste continuarea pe SFATULPARINTILOR. RO.