Cartel Alfa solicită Guvernului deblocarea negocierilor colective şi renunţarea la transferul contribuţiilor sociale

Potrivit organizației sindicale, proiectul comun de modificare a Legii 62/2011 privind dialogul social pe care, împreună cu celelalte confederații sindicale, l-au înaintat Executivului trebuie să garanteze; dreptul de asociere liberă, fără nicio îngrădire sau autorizare prealabilă, eliminarea pragului de 15 membri necesari pentru a înființa un sindicat, scăderea pragului de 50% plus 1 pentru obținerea reprezentativității organizațiilor sindicale, precum și dreptul la grevă.

Totodată, CNS Cartel Alfa susține că majorarea salariilor medii, atât în sectorul bugetar, cât și în mediul privat, „este determinată aproape exclusiv de creșterea salariului minim cu 17%”.

„Creșterea salariului mediu din sectorul bugetar este de 30%, în timp ce creșterea salariului mediu din sectorul privat este de doar 14%. Această creștere este determinată aproape exclusiv de creșterea salariului minim cu 17%, în condițiile în care o treime dintre salariații din România sunt remunerați la nivelul salariului minim și numărul lor se îngroașă de la an la an. Există consens asupra faptului că e nevoie să ieșim din capcana modelului economic bazat pe avantajul unei forțe de muncă ieftine, menținute artificial prin piedici legislative în calea negocierii colective la nivel de întreprindere și blocarea negocierii colective la nivel superior”, susțin sindicaliștii.

CNS Cartel ALFA solicită, de asemenea, Guvernului renunțarea la propunerile de experimente sociale, precum transferul taxelor sociale exclusiv în sarcina angajatului.

Alte articole

Guvernul alocă 100 de milioane de euro pentru românii din diaspora care vor să investească în România. Ministerul Finanțelor: „Nu au avut până acum un instrument dedicat prin care să facă acest lucru” DOCUMENT

Guvernul ”umblă” iar la TVA, mai precis la plafonul pentru încasare. Ce măsuri mai pregătește

„Propunerea guvernului de transfer al taxelor sociale de la angajat la angajator reprezintă un experiment singular, ale cărui consecințe negative vor fi (din nou) suportate exclusiv de lucrători. De consecințele pozitive, dacă vor exista, va beneficia doar capitalul și reprezentanții acestuia (patronii și angajatorii). Plata contribuțiilor sociale exclusiv de către angajat nu este aplicată în nicio țară UE. Dimpotrivă, în cele mai multe țări, cota suportată de angajator este mai mare decât cea plătită de lucrători, deoarece companiile au și o răspundere socială. Această distribuție asigură o repartizare echitabilă a creșterii economice între capital și lucrători, iar transferul integral al contribuțiilor către lucrători va debalansa acest echilibru”, notează sursa citată.

În viziunea sindicatelor, principalele efecte negative suportate de lucrători vor fi: scăderea veniturilor nete din muncă, eliminarea răspunderii sociale a angajatorilor, desființarea fondului de șomaj, scăderea sustenabilității sistemului public de pensii.