Ambasadorul Marii Britanii a participat la marşul „Împreună pentru siguranţa femeilor!”

Manifestanţii au venit cu pancarte cu mesaje precum „Mâine poate fi prea târziu”, „Violenţa nu are culoare”, „Stop violenţei domestice”, „Scoatem la iveală şi oprim violenţa ascunsă în familii”, „Dacă bătaia e ruptă din rai, atunci iubirea de unde vine?”. Ei cer modificarea legislaţiei în conformitate cu Convenţia de la Istanbul ratificată de România în 2016, introducerea de urgenţă a ordinului de protecţie provizoriu, emis de Poliţie imediat după constatarea faptei de violenţă, care să asigure o protecţie reală şi rapidă, modificarea de urgenţă a Codului Penal astfel încât cercetarea agresorilor să continue chiar dacă victima îşi retrage plângerea, înfiinţarea unor centre specializate pentru cazurile de violenţă sexuală, cu personal specializat, care să acţioneze în interesul victimelor, prin consiliere psihologică şi consiliere legală şi alocarea de resurse la nivel local şi naţional pentru aplicarea tuturor măsurilor de protecţie corespunzătoare.

Ambasadorul Marii Britanii la București, Paul Brummell, care a participat sâmbătă la marșul de condamnare a violenței împotriva femeilor, a afirmat că evenimentul reprezintă „o lecție civică foarte importantă”.

„Este o lecție civică foarte importantă. Din păcate, violența domestică este o problemă și în Marea Britanie și aici, în România. Pierderile sunt foarte mari și nu e vorba doar de pierderile economice. S-a constatat că pierderile din cauza violenței domestice pot fi de aproximativ 3,7% din PIB-ul unei țări. Bineînțeles că pierderile sunt mult mai mari — e vorba de pierderile de vieți omenești. Eu cred că este important ca om, ca ambasador al Marii Britanii, să fiu alături de toți cei ce vor să oprească violența domestică”, a declarat Brummell.

În opinia deputatei PNL Adriana Săftoiu, participantă de asemenea la manifestare, condamnarea violenței împotriva femeilor este „o cauză foarte importantă, pentru care trebuie să mărșăluiești și sâmbăta, și duminica și, dacă trebuie, 365 de zile pe an”, dar pentru care, „din păcate, România are o atitudine destul de indiferentă”. Ea și-a exprimat speranța că pachetul legislativ al Guvernului privind violența domestică, transpunere a Convenției de la Istanbul, va ajunge cât de curând în Parlament. „Stau și mă întreb cât vom mai aștepta ca acest pachet legislativ să intre odată în Parlament, să îl votăm și să fie pus în aplicare rapid ordinul de restricție? Să nu mai decidă polițistul dacă merită sau nu să dea el un ordin de restricție. Să devină obligatoriu”, a afirmat Adriana Săftoiu.

Aflat la a treia ediție, marșul „Împreună pentru siguranța femeilor” s-a desfășurat în acest an sub sloganul „Nu ești singură”, pentru a transmite un mesaj de solidaritate cu femeile supraviețuitoare ale violențelor.

Participanții la marș au scandat „Solidaritate, să ne unim toate”, „Indiferența hrănește violența”, „Vrem dreptate în justiție și încredere în poliție”, „Nu mă simt flatată să fiu fluierată”, „Vrem siguranță, în casă și în stradă”, „Cea mai mică lovitură nu e dragoste, e ură”, „Vrem politic potrivite, nu în pumni să fim strivite”, „Legea pumnului se pare că la noi are scăpare”, „Indiferența hrănește violența”.

Marșul a fost organizat de Rețeaua de Combaterea și Prevenirea Violenței Împotriva Femeilor, formată din 25 de organizații neguvernamentale.

„Vrem ca femeile şi fetele să fie în siguranţă acasă, în spaţiile publice, la locul de muncă, în şcoli şi în universităţi. Pentru că una din patru femei din România a fost agresată fizic sau sexual de partenerul său (FRA, 2014). Pentru că 90% dintre victimele care cer ordin de protecţie sunt femei. Pentru ca în fiecare săptămână este înregistrat un caz în care o femeie este violată în familie, iar la fiecare 4 zile este înregistrat un caz în care o minoră este violată în familie. Pentru că un sfert din omorurile înregistrate într-un an au loc în familie. Pentru că în prezent doar 34 de agresori sunt condamnaţi definitiv în raport cu 18.683 de fapte de violenţă în familie (Art. 199, Cod Penal) sesizate în 2016. Pentru că sexismul, rasismul, clasismul, homofobia sunt încă obstacole cu care trebuie să se confrunte femeile atunci când vor să reclame agresiunile şi abuzurile”, se arată pe pagina de socializare a evenimentului.