Liderul catalan Carles Puigdemont, între ultimatumul Madridului şi presiunea aliaţilor săi separatişti

Guvernul condus de Mariano Rajoy l-a somat pe Puigdemont să spună până luni la ora locală 10:00 dacă declarația sa ambiguă de săptămâna trecută — a semnat o ‘declarație de independență’, dar pe care în același timp a suspendat-o cerând negocieri cu Madridul — a fost sau nu o proclamare a independenței.

În cazul unui răspuns afirmativ, ori din nou evaziv, guvernul central de la Madrid îi va da încă un termen ultimativ, până joi dimineață, să precizeze clar că a abandonat demersul de obținere a independenței. Dacă Puigdemont nu renunță, atunci guvernul spaniol va invoca articolul 155 din Constituția Spaniei și va prelua controlul asupra Cataloniei, suspendând și autonomia acesteia.

Citeşte şi: Madridul anunţă că va prelua controlul asupra Cataloniei dacă primeşte un răspuns ambiguu

Dar o suspendare a autonomiei ar riscă să-i scoată în stradă pe catalanii foarte atașați acestui statul special pe care l-au obținut după sfârșitul dictaturii lui Francisco Franco, chiar dacă populația catalană rămâne destul de divizată în privința independenței.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Puigdemont este la rândul său conștient că o cedare în fața Madridului ar provoca indignarea aliaților săi separatiști, care i-au cerut în ultimele zile să pună în practică rezultatul referendumului de la 1 octombrie, când peste 90% dintre cei prezenți la urne au votat pentru independență, rata participării la vot fiind de 43%.

Totuși, ultimele poziții ale liderului catalan sunt marcate tot de ambiguitate. Duminică, Puigdemont a depus o coroană de flori la mormântul unuia dintre predecesorii săi, Lluis Companys, executat de Franco pe 15 octombrie 1940, dar s-a mulțumit să afirme că decizia sa va fi ‘inspirată de angajamentul pentru pace, civism, calm, dar și fermitate și democrație’.

Citeşte şi: Referendum Catalonia: Carles Puigdemont a semnat o declaraţie de independenţă, dar a suspendat-o UPDATE

Deocamdată, ambele părți, separatiștii catalani și guvernul lui Rajoy, s-au declarat dispuse la un dialog, dar guvernul de la Madrid a ținut să menționeze că un astfel de dialog nu se va purta pe tema independenței, în timp ce Puigdemont are o poziție neclară și față de conținutul acestui dialog, el neprecizând ce dorește să discute cu Madridul sau ce așteptări are de la eventuale tratative.

Pe de altă parte, sub aspect economic, perspectiva secesiunii a determinat sute de companii să-și mute sediul social din Catalonia. Un exod ce amintește de cel al companiilor canadiene care în anii ’70 au părăsit Quebecul, atunci când această provincie flirta cu independența, și nu s-au mai întors niciodată. Iar o asemenea mișcare riscă să amenințe pe termen lung prosperitatea Cataloniei, care în prezent contribuie cu 19% la PIB-ul Spaniei, această contribuție fiind un argument invocat de separatiști în susținerea independenței.

Dar asupra liderilor separatiști catalani planează și amenințarea justiției. De altfel, membrii comisiei electorale de la referendum au cedat presiunii și au demisionat înaintea scrutinului.