28 de persoane, achitate de CA Alba Iulia într-un caz de abuz în serviciu cu un prejudiciu de 11 milioane euro

Magistraţii Curţii de Apel Alba Iulia au menţinut decizia Tribunalului Alba, dată în luna martie a acestui an, prin care un număr de 28 de persoane, între care un om de afaceri din Alba Iulia, angajaţi ai acestuia şi funcţionari ai unei bănci, au fost achitate definitiv de Curtea de Apel Alba Iulia într-un caz de abuz în serviciu cu un prejudiciu de aproximativ 11 milioane de euro.

În acelaşi timp, Curtea de Apel Alba Iulia a admis apelurile declarate de Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie – Serviciul Teritorial Alba Iulia, partea civilă Banca Comercială Română SA şi experta Turtă Ana împotriva sentinţei penale pronunţată de Tribunalul Alba şi a desfiinţat această sentinţă care prevedea achitarea a patru dintre inculpaţi pentru spălare de bani.

„Desfiinţează sentinţa penală atacată privind achitarea inculpaţilor Buda Mihai Dan, Bratima Nicolae, Soare Angela-Delia şi Stere Ionuţ-Gabriel pentru săvârşirea infracţiunilor de spălare a banilor şi dispune trimiterea cauzei spre rejudecare la Tribunalul Alba” se mai arată în comunicatul de presă al Curţii de Apel Alba Iulia.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Decizia Curţii de Apel Alba Iulia este definitivă.

Alte articole

Fostul director al Aeroportului din Timișoara, trimis în judecată pentru abuz în serviciu. Acesta își înnoise ilegal mandatul

Ovidiu Tender a scăpat de condamnarea de 12 ani de închisoare pentru abuz în serviciu. Motivarea instanţei

Cele 28 de persoane, între care un om de afaceri din Alba Iulia, angajaţi ai acestuia şi funcţionari ai unei bănci, au fost achitate anterior de Tribunalul Alba, hotărârea instanţei fiind fundamentată pe decizia Curţii Constituţionale nr. 405/ 2016, prin care s-a limitat pedepsirea abuzului în serviciu, respectiv s-a stabilit că abuzul în serviciu poate fi pedepsit penal doar în cazul încălcălcării unui act normativ cu rang de lege.

Persoanele au fost trimise în judecată, în anul 2014, pentru abuz în serviciu, complicitate la abuz în serviciu, fals sau spălare de bani, cazul fiind instrumentat de DNA Alba Iulia, iar prejudiciul fiind estimat la peste 11 milioane de euro.

În fapt, procurorii anticorupţie au stabilit că inculpaţii au facilitat sau au beneficiat de 56 de credite corporate acordate pentru mai multe firme, printre care şi cea a omului de afaceri din Alba Iulia, Gelu Iancu, creditele fiind acordate cu încălcarea normelor şi condiţiilor de aprobare, acceptarea unor documentaţii incomplete, favorizarea clientului prin punctaje stabilite incorect sau neverificarea situaţiei clienţilor.

„Acest lucru s-a materializat prin depăşirea competenţei de aprobare, acceptare de documentaţii incomplete, neconstituirea şi raportarea către centrala BCR SA a unor firme ca debitor unic faţă de care banca înregistra expunere, acordarea de punctaje care favorizau clientul pentru eludarea condiţiilor de acordare, neverificarea îndeplinirii de către solicitanţi a condiţiilor impuse de normele bancare pentru încheierea convenţiilor de creditare precum şi a destinaţiei sumelor acordate, nerespectarea condiţiilor pentru reactivarea şi restructurarea creditelor, neurmărirea derulării creditelor de la acordare până la rambursarea integrală, obţinând astfel un folos material necuvenit pentru acestea, corelativ cu producerea unui prejudiciu in patrimoniul unităţii bancare”, arătau procurorii DNA, potrivit news.ro.

BCR s-a constituit parte civilă în acest caz cu un prejudiciu stabilit la 11,34 milioane de euro.

Curtea de Apel Alba Iulia a emis, în 9 februarie, prima decizie în care a constatat dezincriminarea unor prevederi ale infracţiunii de abuz în serviciu şi a stabilit încetarea executării pedepsei de trei ani de închisoare cu suspendare dată în cazul fostului secretar general al Consiliului Judeţean Hunedoara Dan Daniel, acuzat că ar fi intervenit într-un concurs organizat la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului. Instanţa a motivat anularea condamnării prin faptul că o decizie din 2016 a Curţii Constituţionale a dezincriminat parţial abuzul în serviciu, arătând că inculpatul fusese condamnat pentru că a încălcat o hotărâre de guvern, nu o lege, o ordonanţă sau o ordonanţă de urgenţă.