A murit un lider al revoltelor studenţeşti. Un accident de maşină îi înrăutăţise starea

Decesul lui Jacques Sauvageot, care s-a produs cu câteva luni înainte de a 50-a aniversare a acelor proteste istorice, a fost confirmat pentru cotidianul Le Monde de familia sa.

Născut la Dijon pe 16 aprilie 1943, provenind dintr-o familie catolică din mediul rural, nepot al unui fierar și fiu al unui muncitor feroviar, Jacques Sauvageot a murit în urma complicațiilor medicale provocate de un accident de automobil produs în luna septembrie. El era spitalizat de atunci la Paris.

Alături de Alain Geismar și Daniel Cohn-Bendit, Jacques Sauvageot, licențiat în litere și în istoria artei, a făcut parte dintr-un trio-vedetă al Franței, care a zguduit din temelii puterea gaullistă. Vicepreședinte al sindicatului studențesc Unef în timpul evenimentelor din mai 1968, el a fost cel mai misterios și mai discret dintre cei trei lideri protestatari, refuzând mult timp, în anii care au urmat, să fie filmat și să acorde interviuri.

Jacques Sauvageot, devenit director regional al școlii de Arte Frumoase din Rennes, a rupt însă tăcerea în anii 1990. Mai ’68 este un veritabil „mit fondator”, sursa „radiourilor libere, a feminismului, a apariției societății civile, precum și a criticilor aduse socialismului real”, declara el în mai 1993 într-un interviu dat AFP.

Alte articole

O șoferiță din Franța a ajuns cu mașina într-un bazin de înot după ce a încurcat pedalele. În autoturism se afla și fetița de cinci ani a femeii

Nicuşor Dan, mesaj din Franţa după alegerile din România: „Popor latin, pasiuni mari…”

Considerând pe atunci că „puterea nu a fost luată niciodată” și că evenimentele nu au fost chiar atât de violente în mai 1968, liderul francez spunea că cea mai plăcută amintire a sa din acea perioadă are legătură cu un miting organizat pe stadionul Charlety din Paris pe 27 mai în acel an: „aveai impresia că un râu se umflase grație câtorva zeci de mici torente, mici pârâuri”, cu acei muncitori greviști, studenți, militanți revoluționari și politicieni de stânga amestecați, dar cu toții uniți în același entuziasm. Jacques Sauvageot spunea, de asemenea, că nu resimte niciun fel de nostalgie față de „frumoasa lună mai” și că nu i-a „revăzut niciodată” pe ceilalți doi lideri celebri ai mișcărilor protestatare din mai 1968.