Comisia de anchetă a alegerilor se întruneşte, luni, după publicarea motivării deciziei CCR privind-o pe Laura Kovesi

Unul dintre motivele sesizării la CCR fusese refuzul procurorului-şef al DNA, Codruţa Kovesi, de a da curs invitaţiilor la audiere în comisie, iar Curtea s-a pronunţat pe 3 octombrie afirmând că şefa parchetului anticorupţie este obligată să vină la audiere sau măcar să ofere un răspuns scris la întrebările puse de membrii comisiei. Însă până acum, comisia a aşteptat publicarea motivării pentru a se pronunţa dacă o va mai chema pe Kovesi încă o dată, de data aceasta obligată de o decizie a CCR.

Curtea Constituţională a arătat în motivarea deciziei, publicată vineri, că refuzul lui Kovesi a încălcat autoritatea Parlamentului şi principiul colaborării loiale între instituţiile statului.

”Curtea constată obligaţia doamnei Laura Codruţa Kövesi de a se prezenta în faţa Parlamentului României – Comisia specială de anchetă a Senatului şi Camerei Deputaţilor pentru verificarea aspectelor ce ţin de organizarea alegerilor din 2009 şi de rezultatul scrutinului prezidenţial şi de a furniza informaţiile solicitate sau de a pune la dispoziţie celelalte documente sau mijloace de probă deţinute, utile activităţii comisiei”, se arată în motivarea deciziei la sesizarea preşedinţilor Camerelor privind existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Parlament şi Ministerul Public ca urmare a refuzului procurorului-şef al DNA de a se prezenta la audieri în comisie.

Citeşte şi: Motivare CCR: Laura Kovesi a refuzat să participe la clarificarea unor aspecte legate de un eveniment de interes public DOCUMENT

Judecătorii CCR au analizat corespondenţa dintre Kovesi şi comisia de anchetă şi au decis că răspunsurile procurorului-şef al DNA nu au concurat la stabilirea situaţiei de fapt investigată de comisiei. ”Mai mult, această situaţie, coroborată cu imposibilitatea comisiei de a stabili adevărul, deşi a întreprins mai multe demersuri în vederea audierii şi altor persoane care ar fi putut avea cunoştinţă despre evenimentele cercetate, dar care au refuzat cooperarea motivat de faptul că au fost citate în calitate de martori într-un dosar de urmărire penală aflat pe rolul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, împrejurare care nu constituie un impediment legal pentru continuarea anchetei parlamentare, sunt de natură a crea un blocaj în activitatea comisiei speciale de anchetă”, au hotărât magistraţii Curţii.

Alte articole

Ilie Bolojan critică decizia CCR de secretizare a averilor demnitarilor: „Transparența este un instrument administrativ eficient care limitează corupția”

George Simion, după ce Curtea Constituțională a secretizat averile demnitarilor: „Exact ce merită unii! Luați cu baghetă franțuzească”

Invocând jurisprudenţa Curţii, în motivarea deciziei se arată că persoanele care activează în instituţii ale statului care nu sunt subordonate Parlamentului sunt totuşi obligate să dea curs invitaţiei la audiere în virtutea principiului colaborării loiale între instituţii.

Pe de altă parte, CCR a dat dreptate Parchetului în două situaţii. Prima dintre ele se referea la solicitarea preşedinţilor Camerelor către procurorul general să o sancţioneze pe Kovesi pentru refuzul de a veni la comisie.

„Curtea constată că nu există un conflict juridic de natură constituţională între Parlamentul României, pe de o parte, şi Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de altă parte, generat de refuzul procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie de a exercita acţiunea disciplinară împotriva procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie pentru neprezentarea în faţa Comisiei speciale de anchetă a Senatului şi Camerei Deputaţilor pentru verificarea aspectelor ce ţin de organizarea alegerilor din 2009 şi de rezultatul scrutinului prezidenţial”, se precizează în motivarea deciziei CCR la sesizările preşedinţilor celor două Camere.