Senatul a respins legea privind consacrarea zilei de 15 martie ca sărbătoare a comunităţii maghiare din România

Luni, proiectul a primit raport de respingere luni în comisia pentru drepturile omului din Senat.

Iniţial, iniţiativa UDMR a primit raport de admitere, dar a fost retrimis la comisie pentru un nou raport la solicitarea PSD.

„Se consacră ziua de 15 martie ca sărbătoare a comunităţii maghiare din România”, se arată în articolul 1 al iniţiativei legislative.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Proiectul mai prevede că în localităţile unde trăiesc persoane aparţinând comunităţii maghiare, autorităţile publice pot organiza manifestări cultural artistice dedicate momentului, iar angajatorii le pot acorda maghiarilor din România o zi liberă pentru a participa la manifestări.

Alte articole

Dominic Fritz riscă să-şi piardă mandatul. Legea integrităţii a trecut și de Senat, cu votul a 11 parlamentari USR. „Amendamentul Fritz” loveşte alţi 47 de aleşi

Mircea Abrudean: Am convocat o nouă sesiune extraordinară a Senatului, în perioada 4-6 august

Senatul este primă cameră sesizată în acest caz, urmând ca forul decizional să fie Camera Deputaţilor.

Legea privind consacrarea zilei de 15 martie ca sărbătoare a comunităţii maghiare din România s-a aflat, luna trecută, pe ordinea de zi a Senatului pentru dezbatere şi vot final, dar şedinţa a fost întreruptă, la solicitarea PSD, cu puţin timp înainte de a se ajunge la respectiva iniţiativă legislativă.

Cu o săptămână înainte, coaliţia a decis scoaterea de pe ordinea de zi a Senatului a iniţiativei legislative, deşi mai erau doar câteva zile până la împlinirea termenului de adoptare tacită.

„Noi avem pe ordinea de zi a Senatului şi o propunere legislativă privind ziua minorităţilor naţionale. Adică o zi în care să celebrăm faptul că există pe teritoriul României, nu din raţiuni politice, nu din raţiuni de separatism sau de segregare, minorităţi naţionale, oameni cinstiţi, oameni care contribuie la bugetul statului, oameni care-şi fac datoria faţă de ţară, care trăiesc aici de sute de ani şi care fac parte din societatea românească. În acest context, rămâne de discutat dacă şi în ce condiţii s-ar pune problema unei zile speciale dedicate maghiarilor din România”, a declarat liderul senatorilor PSD, Şerban Nicolae, la finalul şedinţei coaliţiei.

Pe 23 octombrie, plenul Senatului a adoptat cu unanimitate de voturi iniţiativa legislativă privind instituirea „Zilei Minorităţilor Naţionale din România” ca sărbătoare naţională pe 18 decembrie.

Potrivit iniţiativei legislative, înregistrată la Senat în luna iunie, „se instituie ziua de 18 decembrie , ca zi de sărbătoare naţională”.

Actul normativ prevede că „anual, cu prilejul sărbătoririi , se organizează manifestări culturale dedicate acestei sărbători.

Iniţiativa a fost semnată de deputaţii minorităţilor naţionale, altele decât cea maghiară, care şi-au motivat demersul prin faptul că Adunarea Generală a ONU a adoptat, pe 18 decembrie 1992, Declaraţia cu privire la drepturile persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, etnice, lingvistice şi religioase.

Liderul senatorilor UDMR, Cseke Attila, a declarat că iniţiativa privind instituirea „Zilei Minorităţilor Naţionale din România” ca sărbătoare naţională pe 18 decembrie nu poate substitui propunerea legislativă a UDMR privind consacrarea zilei de 15 martie ca zi a comunităţii maghiare din România. El a mai adpugat că UDMR este deschisă la o dezbatere reală pe acest subiect şi va susţine în continuare acest proiect legislativ.

În fiecare an, pe 15 martie este sărbătorită Ziua maghiarilor de pretutindeni, ca sărbătoare naţională a Ungariei, în amintirea revoluţiei de la 1848. Liderii revoluţionari maghiari au solicitat atunci împăratului de la Viena o serie de libertăţi constituţionale, dar şi unirea Transilvaniei cu Ungaria.

În luna iunie, UDMR şi-a condiţionat votul pentru moţiunea de cenzură împotriva Guvernului Grindeanu de sprijinirea de către PSD a unor iniţiative de interes pentru maghiari, printre care instituirea zilei de 15 martie ca zi a comunităţii maghiare din România şi scăderea proporţiei de populaţie într-o comunitate de la care minorităţile pot folosi limba maternă în administraţie.

PSD le-a promis celor de la UDMR că vor sprijini iniţiativele dorite de aceştia, dar după ce detaliile negocierii au apărut în presă, Liviu Dragnea a dat înapoi, iar legile maghiarilor au fost amânate.

Pe 4 octombrie, proiectul de lege propus de UDMR care prevede reducerea pragului de reprezentare de la 20% la 10% pentru folosirea limbii materne în administraţia publică locală a fost respins de parlamentarii din comisiile juridică, de administraţie publică şi pentru drepturile omului ale Camerei Deputaţilor, fără dezbateri.

Proiectul a fost respins cu majoritate de voturi, în aplauze, fără să fie dezbătut pe articole.

„Este un vot surprinzător. S-a votat înainte de a se discuta pe articole, mulţi colegi au venit pregătiţi să îl respingă”, a spus deputatul UDMR Marton Arpad.Pe 24 octombrie însă se împlineşte termenul pentru adoptarea tacită a legii în Senat, prima Cameră sesizată, forul decizional fiind Camera Deputaţilor.