CSM, despre raportul MCV: „La modul generic, concluziile raportului nu pot fi calificate ca fiind pozitive”

Consiliul Superior al Magistraturii spune că raportul MCV poate fi apreciat drept pozitiv cu observaţii în ceea ce priveşte CSM, întrucât reflectă progresele realizate de Consiliu pe parcursul acestui an în vederea îndeplinirii recomandărilor formulate în raportul anterior publicat în 25 ianuarie 2017.

În punctul de vedere transmis după raportul MCV, CSM reia practic concluziile CE referitoare la Consiliu, potrivit cărora în noua sa componenţă Consiliul Superior al Magistraturii „a demonstrat că este pregătit să ia decizii dificile prin avizele negative emise cu privire la Ordonanţa Guvernului din februarie şi respectiv cu privire la modificările aduse legilor justiţiei în septembrie şi noiembrie”, apreciindu-se că noul Consiliul „şi-a îndeplinit sarcinile şi a demonstrat soliditatea şi rezilienţa instituţiei”.

Cu referire la recomandările ce implicau Consiliul Superior al Magistraturii, în ceea ce priveşte recomandarea 6 – Punerea în aplicare a planului de acţiune, inclusiv prin raportări publice periodice de către conducerea strategică a sistemului judiciar (ministrul justiţiei, CSM, ÎCCJ şi procurorul-general), Comisia a subliniat că aşteaptă încă cu interes să primească soluţii concrete şi un calendar detaliat pentru soluţionarea problemelor identificate, remarcând însă întrunirea în iunie şi septembrie 2017 a Consiliului de management strategic, instituindu-se o monitorizare globală a punerii în aplicare a planului de acţiune privind Strategia de de dezvoltare a sistemului judiciar 2015-2020 cu rapoarte trimestriale. Cât priveşte recomandarea nr. 7 – Elaborarea de către CSM a unui program colectiv pentru mandatul său, care să includă măsuri de promovare a transparenţei şi a responsabilizării, raportul menţionează îndeplinirea la nivel satisfăcător a acesteia, sub rezerva aplicării practice în viitor, mai arată Consiliul Superior al Magistraturii. 

CSM menţionează şi măsurile luate de Consiliu în acest an la care face referire raportul MCV, precum şi recomandările adresate CSM, în sensul că acesta ar trebui să continue să îşi consolideze activitatea de apărare a reputaţiei magistraturii în mod coerent şi eficient, să contribuie la un dialog constructiv şi transparent cu Guvernul şi Parlamentul, precum şi să promoveze consolidarea în continuare a cooperării dintre instituţiile judiciare cu privire la principalele chestiuni nesoluţionate, inclusiv cele privind funcţionarea Inspecţiei Judiciare.

Alte articole

CSM, despre proiectul de reformă a pensiilor speciale: „Modificările sunt într-o evidentă contradicție cu principiul independenței justiției”

Judecătorul „Turul II înapoi”, cercetat de Inspecţia Judiciară. Cine este Alexandru Vasile, magistratul care a bulversat România

De asemenea, conducerea Consiliului Superior al Magistraturii remarcă şi „aspectele relevante” din raportul MCV: faptul că reforma ce trebuia să aibă loc în cursul anului 2017 nu a mai avut loc, fiind încetinit astfel ritmul implementării unora dintre recomandări, existând chiar riscul redeschiderii altora care au fost considerate ca închise prin raportul din ianuarie 2017, atacurile şi punerea la îndoială a independenţei justiţiei constituind un motiv de îngrijorare; faptul că situaţia politică şi propunerile legislative care riscă să aibă un impact negativ asupra reformei au încetinit realizarea de progrese; caracterul esenţial al asigurării unui proces legislativ deschis, transparent şi constructiv cu privire la legile justiţiei din partea Guvernului şi a Parlamentului, în cadrul căruia independenţa sistemului judiciar şi punctul de vedere al acestuia sunt apreciate şi luate în considerare în mod corespunzător şi în care să va ţine seama de avizul Comisiei de la Veneţia, cu menţiunea că acestea reprezintă o condiţie prealabilă pentru sustenabilitatea reformei şi un element important în ceea ce priveşte îndeplinirea obiectivelor de referinţă stabilite prin MCV; menţinerea criticilor generice la adresa sistemului judiciar şi a hotărârilor judecătoreşti care a rămas o caracteristică problematică în cadrul dezbaterilor publice, în contradicţie cu constatările pozitive ale Comisiei cu privire la rolul magistraturii, în ceea ce priveşte continuarea reformei susţinute de Consiliul Superior al Magistraturii, precum şi cu necesitatea de a respecta independenţa sistemului judiciar; necesitatea acceptării şi respectării hotărârilor judecătoreşti definitive şi asigurarea permisiunii magistraţilor de a-şi face datoria în mod neîngrădit; necesitatea identificării unui mecanism de numire în funcţiile de procuror de la nivel înalt care să conducă la un echilibru adecvat „de aşa natură încât acesta să câştige încrederea publicului şi respectul magistraţilor şi a practicienilor dreptului”.

Conducerea Consiliului Superior al Magistraturii constată că, la modul generic, concluziile raportului nu pot fi calificate ca fiind pozitive, în condiţiile în care Comisia a statuat că nu poate încă să conchidă, în această etapă, că vreunul dintre obiectivele de referinţă este îndeplinit în mod satisfăcător, deşi progresul realizat cu privire la o parte dintre obiective se îndreaptă în această direcţie, invitând România să pună în aplicare acţiunile necesare şi să îndeplinească toate recomandările urmând ca, spre sfârşitul anului 2018, să fie publicat un nou raport privind progresele înregistrate.

CSM mai spune că la nivelul Direcţiei de Afaceri Europene şi Relaţii Internaţionale şi Programe a Consiliului va fi făcută o analiză detaliată a raportului, precum şi un proiect de plan de măsuri care vor fi supuse atenţiei Comisiei 3, urmând ca ulterior Raportul să fie analizat şi discutat în Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, urmând a fi adoptate şi publicate măsurile necesare, pe domeniul de competenţă, pentru continuarea şi consolidarea acţiunilor şi obiectivelor monitorizate de Comisia Europeană.