Intersecţia dintre Calea Griviţei şi Calea Victoriei din Capitală va purta numele preşedintelui fondator al PNL

Spaţiul public de la intersecţia dintre Calea Griviţei şi Calea Victoriei, aflat în apropierea Muzeului Colecţiilor de Artă, va purta numele omului politic şi preşedintelui fondator al Partidului Naţional Liberal, Radu Câmpeanu, conform hotărârii adoptate miercuri de Consiliul General al Municipiului Bucureşti (CGMB). Propunerea a fost făcută de patru consilieri generali din grupul ALDE, drept omagiu pentru Radu Câmpeanu.

Radu-Anton Câmpeanu (28 februarie 1922 – 19 decembrie 2016) a fost primul preşedinte al PNL după căderea regimului comunist şi a deţinut funcţia de preşedinte din 1990 până în 1993. A absolvit Facultatea de Drept şi Ştiinţe Economie din Bucureşti şi a fost preşedintele Tineretului Universitar Naţional Liberal, precum şi conducătorul comitetului studenţesc de organizare a ultimei mari manifestări anticomuniste din noiembrie 1945, iniţiată şi condusă de studenţi. Între 1947 şi 1956 a fost deţinut politic, iar după eliberare a lucrat în construcţii. Câţiva ani mai târziu a obţinut azil politic la Paris, unde a lucrat la două societăţi de construcţii.

În Paris, Radu Câmpeanu a fondat Asociaţia Foştilor Deţinuţi Politici din România, fiind şi preşedinte al asociaţiei. A fost şi vicepreşedinte al Asociaţiei Internaţionale „Solidaritatea europeană”, formată din reprezentanţi ai exilaţilor politici din ţările comuniste din Europa, dar şi unul dintre fondatorii Consiliului Naional Român. Tot la Paris a editat „Buletinul Internaţional pentru Românii din Exil” – BIRE.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

De asemenea, Radu Câmpeanu a fost, timp de doi ani, editorialist la Radio Univers şi colaborator la posturile de radio Europa Liberă şi BBC.

Alte articole

Îți cântă cocoșul noapte? Nu te grăbi să-l arunci în tigaie! Superstițiile din popor și adevăratul motiv pentru care pasărea dă trezirea în miez de noapte

Lista completă a achizițiilor făcute de Armata Română prin programul SAFE. Țara noastră beneficiază de 16,68 miliarde de euro

În 1990 s-a întors în ţară şi a reînfiinţat PNL. Timp de trei ani a fost preşedinte şi a candidat la preşedinţia României din partea partidului la alegerile din 1990.

La Conferinţa Naţională extraordinară de la Braşov din 1993 s-a decis fuzionarea PNL cu Noul Partid Liberal sub numele primului, iar Radu Câmpeanu a pierdut preşedinţia partidului, fiind ales vicepreşeinte. Astfel, acesta s-a retras şi a format un nou PNL. El este ales preşedinte al noului partid în Congresul extraordinar din 1995, iar după un lung proces de judecată, Tribunalul Bucureşti dă câştig de cauză preşedintelui ales al PNL, Mircea Ionescu Quintus, iar formaţiunea lui Câmpeanu îi va purta numele: PNL – Câmpeanu.

Radu Câmpeanu a fost şi senator de Bucureşti din partea Alianţei PNL-PD. Fostul om politc a primit Ordinul Naţional „Serviciu Credincios” în grad de cavaler, oferit de preşedintele României.